Pericolul extern in noi!!!
Nota:Se gasesc atat pe net,cat si in tratate(cine le cumpara) de chimie organica,anorganica si
chimie alimentara !Rahatul nostru de lege le permite acestor "producatori" sa bage tot felul de "piss-off-uri" in alimentele de baza!!!
Sa discutam(adica,puneti si voi materiale) despre ce se ascunde in ceea ce mincam zilnic, gustos, savuros si mai ales "sanatos" - E-urile.Unele materiale ne determina sa citim cu atentie continutul etichetelor si sa ne pastram sanatatea caci se observa o crestere alarmanta a unor boli azi care afecteaza ficatul, colonul, splina, bila, stomacul, rinichii adica tocmai a acelor parti din corp care vin in contact direct si sunt responsabile de prelucrarea alimentelor ingerate.
Iata despre ce e vorba (e adevarat e mult, dar merita citit pana la capat):
E 621 (GLUTAMATUL)
De la sucuri, salamuri, inghetate si mai ales cele care dau GUST mincarurilor - supele instant si adaosurile pentru supe, fripturi, si alte mincaruri gatite in casa, in toate gasim pe celebrul E 621 sau cum mai este denumit "intaritorul de gust", "potentiatorul de aroma" etc.
Daca am citit prospectul unui produs si l-am intilnit, inainte de a lua decizia de a-l consuma sa vedem pe larg CE ESTE EL:
FABRICAT din melasă (care este obţinuta din zahăr) prin fermentaţie, glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi intalnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene).
Glutamatul se foloseşte cel mai mult in alimentele fabricate artificial şi in semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, ingheţată, budinci, etc. Rolul lui este de a da impresia creierului că acel aliment este foarte gustos (o păcăleală). Dar asta nu este totul…
Glutamatul este interzis in Australia, insă este tolerat in Statele Unite. Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat invocand simptome ca greaţă, dureri de cap, ameţeli, palpitaţii, slăbiciune şi oboseală. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea generică de “simptomul mancării chinezeşti”.
Glutamatul se intalneşte şi in alimente naturale. Cele mai mari concentraţii de glutamat se găsesc in drojdie, ciuperci, roşii, branzeturi şi extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot conţine valori periculos de mari de glutamat fără a fi “aditivate” cu E 621. Dacă un produs alimentar are ca ingrediente “proteină vegetală hidrolizată” (care conţine pană la 30% glutamat), “proteină din plante hidrolizată”, “arome naturale”, “aromatizanţi”, sau “extract Kombu” atunci glutamatul este prezent in acel aliment in cantităţi suficient de mari pentru a ne atrage atenţia.
Glutamatul este un drog
Glutamatul monosodic (E 621) este un drog şi un neurotransmiţător. El este intalnit in mod natural in corpul uman şi este responsabil, alături de alţi nerotransmiţători (ca acidul aspartic), de funcţionarea corectă a sistemului nervos. De aceea, pentru o funcţionare corectă a creierului şi a organelor interne, este absolut necesar să existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora in corp.
Toate organele interne din corpul nostru conţin receptori ai glutamatului, adică reacţionează specific la prezenţa glutamatului. Suprastimularea acestor receptori (in creier sau in alte organe) duce la numeroase dezechilibre interne şi la probleme de sănătate care copiaza simptomele altor boli (fibromialgie sau aritmie cardiacă, de exemplu), dar continuă să fie greşit diagnosticate de medici (uneori chiar mai mulţi ani) care prescriu adesea medicamente scumpe şi cu o mulţime de efecte secundare periculoase. Nefericitul “gurmand” va constata că are o viaţă mizeră şi că sănătatea lui dă semne de deteriorare galopante.
Glutamatul “arde” neuronii
Folosirea sa pe scară largă in industria alimentară a aprins mari discuţii in randul medicilor pentru că glutamatul suprastimulează activitatea celulei nervoase (neuronul). Glutamatul nu este nici necesar şi nici lipsit de pericole. Glutamatul păcăleşte creierul şi te face să crezi că mancarea are un gust excelent, iar producătorii folosesc astfel ingrediente de proastă calitate in componenţa produsului care, deşi este mediocru (calitativ), va avea astfel un gust “de varf”. Pe seama sănătăţii consumatorului se obţin profituri uriaşe folosindu-se ingrediente de proastă calitate cu o valoare nutritivă aproape nulă.
Intoleranţa la glutamat nu este o reacţie alergică ci răspunsul disperat al organismului uman la suprastimularea cauzată de acest drog. Chiar dacă există unele categorii de persoane care nu suferă de reacţii explozive consumand glutamat, expunerea pe termen lung la acest drog distruge neuronii.
Multe alimente, ca soia şi roşiile, conţin nivele ridicate de glutamat natural. Forma artificială (glutamatul monosodic) este o substanţă chimică pură care se foloseşte in cantităţi uriaşe in foarte multe restaurante şi magazine “fast-food”. Unele dintre acestea afişează “fără MSG adăugat”, dar ingredientele folosite pentru prepararea diverselor produse pot conţine glutamat.
Surse ascunse
Deşi glutamatul monosodic (E 621) este afişat pe produs (aşa cer regulamentele), mulţi producători de alimente sunt conştienţi de faptul că la ora actuală oamenii privesc cu suspiciune un produs care conţine glutamat monosodic (E 621) şi caută să folosească alte căi legale pentru a introduce această substanţă in produsele lor. Cel mai des intalnit ingredient care conţine glutamat monosodic “la greu” este carrageenan. Conform legilor in vigoare, nu este obligatorie afişarea pe produs a conţinutului de glutamat din carrageenan.
Iată mai jos o listă cu surse ascunse de glutamat. Elementele listei sunt in ordinea descrescătoare a cantităţii de glutamat conţinute.
# Cele mai bogate surse de glutamat sunt:
1. drojdie autolizată
2. caseinat de calciu
3. gelatină
4. proteine hidrolizate
5. caseinat de sodiu
6. extract de drojdie
# Alte surse de glutamat:
7. proteine texturate
8. carrageenan
9. gumă vegetală
10. condimente
11. arome
12. arome naturale
13. aromă de carne de pui
14. aromă de carne de vită
15. aromă de carne de porc
16. aromă de fum
17. bulion
18. concentrat de roşii
19. supă de carne
20. malţ din orz
21. extract de malţ
22. aromă de malţ
23. proteine din lapte
24. izolat proteic din lapte
25. concentrat proteic din lapte
26. proteine din soia
27. izolat proteic din soia
28. concentrat proteic din soia
29. sos de soia
30. extract de soia
Deşi lista este lungă, nu poate fi completă pentru că producătorii găsesc intotdeauna noi denumiri in spatele cărora se ascund. Este de asemenea important de menţionat că glutamatul monosodic se poate găsi in vaccinuri (chiar şi cele anti-gripale), perfuzii intravenoase (cu maltodextrină) şi in suplimente cu vitamine. Glutamatul monosodic este folosit in toate suplimentele vitaminice sau minerale incapsulate sub formă gelatinoasă.
Glutamatul duce la pierderi de memorie!!!
=== va urma ===