Răspândirea propagandei și a dezinformărilor regimului de la Kremlin a dus la închiderea Centrului Rus de Cultură, structură acceptată în 2013, fără să fi existat îngrijorări instituționale, dar între timp devenită instrument ofensiv al Moscovei.

Ministerul Afacerilor Externe l-a chemat marți pe ambasadorul regimului de la Kremlin la București, Valery Kuzmin, pentru a-l informa că activitatea Centrului Rus pentru Cultură și Știință din România va fi suspendată începând cu luna august. „Secretarul de stat pentru afaceri strategice (n.r. – al părții române, fiind vorba de Iulian Fota) a transmis dezaprobarea fermă a părții române față de încercările constante ale părții ruse de atacuri hibride și dezinformare prin trunchiere și manipulare premeditată a realității, și a făcut apel la aceasta din urmă să renunțe la asemenea practici”, se arată în comunicatul MAE. Instituția a arătat că în loc să-și vadă de aspectele culturale, Centrul a devenit „instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse din Ucraina”. Decizia vine și în contextul situației tensionate legate de relația cu Ucraina din cauza lucrărilor pe Canalul Bîstroe.

Centrul Rus a fost înființat în baza unui acord semnat la Moscova, la 9 iulie 2013, când premier era Victor Ponta, iar ministru de Externe Titus Corlățean. Cu toate acestea, inaugurarea a avut loc în mai 2015, când premier era tot Ponta, iar ministru de Externe Bogdan Aurescu.
Explicațiile lui Corlățean privind apariția Centrului Rus

Titus Corlățean, acum președinte al Comisiei de politică externă din Senat, a explicat contextul semnării acordului cu Moscova pentru Centrul Rus. „Atunci când am fost ministru de Externe am preluat de la ministrul anterior proiectele în derulare, înainte de mandatul meu. Alt guvern, alt ministru, au stabilit un plan de deschidere și promovare a ICR-urilor românești în străinătate. (...) A fost o vizită cu un mandat aprobat la nivelul statului român și construită acea vizită prin colaborare instituțională cu toate instituțiile administrației competente. Acea vizită a venit într-un moment în care retorica rusă devenise foarte agresivă față de România, politic și militar, cu amenințări la adresa României legate de amplasarea scutului antirachetă american în România”, a punctat senatorul PSD.

„A fost o vizită convenită după un număr de ani de întrerupere, în contextul în care era necesar să se discute anumite lucruri. A fost o vizită foarte clar organizată, cu aprobările de mandat pe linia statului român și în care eu, personal, am fost mulțumit pentru că am obținut niște rezultate. Ăla a fost prilejul în care i-am spus foarte clar ministrului Lavrov niște faze importante legate de interesul legitim al României pentru destinul Republicii Moldova”, a explicat fostul ministru.

Politicianul care a ocupat funcția de ministru al Externelor înaintea lui Corlățean a fost Andrei Marga, persoană care s-a remarcat în ultima perioadă prin susținerea unor teze ale Moscovei.

Corlățean a subliniat și că serviciile de informații nu au semnalat vreo posibilă problemă la acea vreme.

„Astfel de acorduri, când se negociază de instituțiile statului român, există întotdeauna o comunicare de informații, evaluări și avize interinstituționale. Asta este regula statului român, nu eram în perioadă de război, era o chestiune culturală. Dacă apar astfel de sesizări pe parcursul, atunci statul trebuie să intervină, ceea ce s-a și întâmplat prin decizia Ministerului de Externe. Nu poți să pleci de la prezumția că toate centrele culturale ar putea fi cuiburi de spioni. Dacă se întâmplă astfel de chestiuni, statul trebuie să monitorizeze prin instituțiile de specialitate. Dacă apar chestiuni, război hibrid, declarații în neregulă, se atrage atenția și se intervine. Nu am avut o informare în acest sens”, a conchis Corlățean.
continuarea e foarte interesanta