OBIECTIV: Obținerea unei audiențe mari (metoda clickbait); inducerea unei stări de neliniște, dar și a nemulțumirii față de autorități care nu iau măsuri pentru a preveni o catastrofă „iminentă”.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Austria nu a avertizat că o pană de curent la nivelul UE este iminentă sau inevitabilă, nici nu a prezis amploarea sau durata acesteia. Atunci când a fost lansată campania de informare, Klaudia Tanner doar a afirmat că posibilitatea unui black-out trebuie „luată în calcul”. Estimarea amenințărilor la adresa siguranței naționale, anticiparea posibilelor crize și prevenirea acestora este o chestiune de rutină pentru multe state, astfel încât diferitele instituții, autoritățile și populația să știe cum să reacționeze și ce are de făcut. Terorismul, posibile pandemii, catastrofe naturale, atacuri cibernetice masive, colapsul infrastructurii strategice etc. sunt printre amenințările/riscurile luate în mod obișnuit în calcul și pentru care se fac pregătiri – în România, de pildă, sunt organizate cu regularitate exerciții care simulează un cutremur major și există campanii în care populația este informată cum ar trebui să reacționeze în situația unui astfel de dezastru. Înainte de apariția SARS-CoV-2, de exemplu, posibilitatea apariției unei pandemii a fost luată în calcul atât de oameni de știință cât și de guverne, fiind inclusă de unele din acestea din urmă în riscurile de securitate; pregătirile propriu-zise pentru o astfel de pandemie au lipsit în multe locuri, însă acum există deja un set de măsuri luate de unele state – de pildă la nivelul UE – pentru a reduce impactul unei crize similare în viitor.
SÂMBURE DE ADEVĂR: În Austria a fost lansată o campanie de conștientizare a populației cu privire la riscul unei pene masive de curent și ce ar trebui făcut în cazul în care aceasta are loc, iar ministerul austriac al apărării se pregătește pentru posibilitatea unei pene ample de curent în cadrul programului său de prevenire a crizelor.