Documentar despre PSD şi Liviu Dragnea la postul naţional de radio din Germania: ”Social-democraţii din România. Un partid se uită pe sine/ PSD este un sistem asemănător mafiei



Jurnaliştii postului naţional de radio din Germania au realizat un documentar despre PSD şi Liviu Dragnea, care a fost difuzat în reţeaua lor specializată în ştiri şi informaţii, www.deutschlandfunk.de.

Norbert Mappes-Niediek, jurnalist de orientare social-democrată, cunoscut, printre altele, pentru investigaţiile sale privind mafia din Balcani, a fost prezent în România. De la Teleorman, la Ciugud şi la Bucureşti, a încercat să afle cum reuşeşte PSD să rămână la putere atâţia ani în România şi care este profilul actualului lider, Liviu Dragnea.

După discuţii cu jurnalişti şi politicieni, acesta a descoperit că PSD seamănă foarte puţin cu partidele surori din Europa, că partidul se regăseşte într-o confuzie ideologică şi găseşte similitudini cu Fidezs din Ungaria. ”Social-democraţii din România. Un partid se uită pe sine” este rezultatul acestei documentări. Jurnalistul vorbeşte despre ”party capture”, sau capturarea partidului de către un cerc de apropiaţi ai lui Liviu Dragnea, majoritatea din Teleorman.

Articolul preluat din www.deutschlandfunk.de are şi o variantă audio, mai extinsă decât textul publicat pe site, pe care îl redăm mai jos.

”România, care în prezent deţine preşedinţia UE, a fost guvernată mulţi ani de PSD. Un cerc de credincioşi ai preşedintelui Liviu Dragnea preia şi domină, din ce în ce mai puternic, partidul. Observatorii vorbesc despre corupţie instituţionalizată – PSD este un sistem asemănător mafiei.

Centrele europene de putere sunt diferite. Dar aici, în satele din jurul orăşelului Alexandria, poate fi găsit unul dintre ele – şi nu este unul neimportant. Liviu Dragnea (56) trăieşte şi locuieşte aici de 56 de ani, omul puternic în judeţul Teleorman, o zonă rurală pe cursul de jos al Dunării.

De mai bine de o decadă, inginerul de formaţie a jucat de asemenea un rol important pe scena politică din Bucureşti, la 80 de kilometri depărtare. De mai bine de trei ani este preşedintele Partidului Social Democrat – PSD.

În această calitate, Liviu Dragnea orchestrează politica ţării şi împarte poziţiile de top. Social democraţii, sau PSD pe scurt, şi predecesorul lor, Frontul Salvării Naţionale, s-au evidenţiat drept cel mai puternic partid al alegerilor din România, din 1990 încoace. Iar aici, în cercul Teleorman, ei au fost întotdeauna fără limite.

„Pentru că în realitate există doar un singur partid. Pe hârtie există şi o opoziţie, dar numai acolo. În realitate, fac afaceri între ele, au contracte, se susţin reciproc, iar cooperarea se extinde la acţiunea politică „.

Condamnat pentru fraudă la alegeri şi corupţie

Carmen Dumitrescu a studiat ştiinţe politice şi a fost editor la un ziar local. Când nu a mai dorit să ceară depindă de banii politicienilor pentru a tipări ziarul, împreună cu o prietenă au înfiinţat propriul lor ziar, unul liber, menit să trăiască doar din publicitatea venită de la companiile private. ”Oamenii au fost uimiţi şi şocaţi că am batjocorit politicienii”.

În condiţiile în care Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru fraude electorale şi corupţie, a dorit să îşi asigure impunitatea, atât pentru el cât şi pentru oamenii lui, printr-o amnistie generoasă, în ţară s-a creat o stare puternică de indignare.

”Am chemat oamenii la protest, aici în Alexandria. Asta e ceva ce nu faci ca jurnalist. Nimeni altcineva nu a făcut-o. Dar cineva a trebuit să o facă”.

Clienţii de publicitate au plecat unul după altul, în zilele următoare. Carmen Dumitrescu şi prietena ei au continuat oricum – online. Cu numărul de clicuri, ajung acum la nivelul ziarelor mari din Bucureşti, chiar dacă scriu doar despre judeţul Teleorman.

”Asta e fenomenal aici: cumva am devenit semnificativi la nivel naţional, pur şi simplu rămânând locali”.

Nu doar la nivel naţional; De când România a preluat Preşedinţia UE, la 1 ianuarie, Alexandria şi Teleorman au o semnificaţie europeană. De aici vine şefa guvernului, Viorica Dăncilă, care înainte a făcut muncă de presă aici pentru Liviu Dragnea şi care acum îşi reprezintă şeful la Bucureşti, la Bruxelles şi în guvern, pentru că el nu poate deţine el însuşi această poziţie din cauza antecedentelor penale.

În Europa, Dragnea şi asociaţii săi sunt entuziasmaţi de modul în care se descurcă acasă. Abia intrat în funcţie, omul a planificat o amnistie ţintită pe infracţiunea de abuz în serviciu – retrasă din cauza unui val mare de indignare înainte de a fi pusă în practică.

Cea mai recentă lovitură, bate oricum tot ce s-a întâmplat înainte: când Comisia Europeană a încurajat-o pe Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror anti-corupţie, să devină Procuror General al Uniunii, gruparea de putere din jurul lui Dragnea a pus-o sub investigaţie. Exact în ziua în care trebuia să plece la Bruxelles, pentru interviu, au oprit-o la Bucureşti pentru a fi interogată. Comisia Europeană a somat România să revină la procesul de reformă şi să lupte cu corupţia.

În PSD, sentimentele de ruşine au dispărut cu mult timp în urmă. Partidul şi-a exclus ultimii trei şefi, inclusiv pe Victor Ponta, predecesorul lui Dragnea la preşedinţia partidului.

”El are încredere doar în oamenii care au acelaşi background ca şi el. Uneori îl comparăm cu Bashar al-Assad, care are încredere doar în membrii tribului său şi îi vede pe ceilalţi drept duşmani. Aceasta este schimbarea radicală” spune Victor Ponta, care între timp şi-a fondat propriul partid, Pro Romania”.

Ponta s-a confruntat, de asemenea, cu investigaţii legate de corupţie, în timpul mandatului său – şi a trebuit să admită că şi-a plagiat teza de doctorat. În cele din urmă, Ponta a demisionat şi mai târziu a fost achitat de acuzaţii. Spune că aceasta este marea diferenţă dintre el şi Dragnea.

”Aceasta este marea problemă a domnului Dragnea. Dacă are un conflict cu cineva, care este chiar legitim, atunci imediat distruge instituţia pe care o reprezintă respectivul. Trebuie să se certe cu Kovesi? Dar el distruge procurorul, şi asta e greşit”.

Specialiştii în ştiinţe politice numesc ”state capture” situaţia în care un grup restrâns al mafiei preia instituţiile statului. Nu este cazul în România. Dar ce s-a întâmplat este o ”party capture”, o capturare a partidului – cucerirea partidului de un grup de prieteni din cercul Teleorman.

Comitetul executiv de 50 de membri al partidului este format numai din adepţi credincioşi. Cei care se răzvrătesc sunt excluşi.

Până în prezent, doar câteva nume importante au scăpat de această soarta – primarul municipiului Bucureşti, de exemplu, sau primarii oraşelor Iaşi şi Bistriţa. Ei nu pleacă din partid pentru că şi-ar pierde posturile – aşa este reglementarea legală. Pe de altă parte, dacă sunt excluşi din partid, îşi păstrează posturile.

Gheorghe Damian, popularul primar al comunei Ciugud (judeţul Alba – n.red.), care a fost membru al acestui partid timp de aproape 20 de ani, a fost exclus.

„Pe 13 februarie, fără a fi chiar invitat, pe timp de noapte şi ceaţă, am fost exclus din partid – la o aşa-numită întâlnire. Am fost acuzat de trădare. Cum pot fi un trădător după ce am rezistat de ani de zile într-un cerc puternic dominat de liberali?

Ciugud este o comunitate de dat exemplu, iar cetăţenii sunt plini de laudă. „Locuiesc aici timp de şapte ani. Când am venit, se înfiinţau piste de biciclete şi facilităţi de stocare a apei. Apoi a venit sistemul de canalizare „, spune vânzătorul de la magazinul din sat.

Redactorul şef al unui ziar local explică de ce a fost exclus acesta. ”Primarul din Ciugud este foarte cunoscut pentru ce a făcut pentru comunitate. Este social-democrat dar este atipic pentru administraţia locală din judeţ. A fost acuzat că nu face greşeli, că este lipsit de colegialitate şi că are relaţii de prietenie cu politicieni de la alte partide, o mare problemă pentru PSD”.

Colegialitatea – este marota care intensifică dezbaterea în interiorul partidului şi creează presiune. Solidaritatea nu a fost experimentată de Gheorghe Damian.

”Da, sunt colegi, chiar lideri judeţeni ai partidului care nu au fost de acord cu decizia şi care m-au sunat. Dar puteţi vedea oriunde că PSD nu mai este un partid democratic. A devenit un partid dictatorial”.

Comportamentul partidului pe termen lung, poate fi cu siguranţă urmărit. A condus ţara în UE în 2007, un obiectiv care părea foarte îndepărtat la sfârşitul perioadei comuniste. Cel puţin unele părţi ale ţării au parte de un boom economic în condiţiile unei economii europene slăbite. Pentru acest an, se aşteaptă o creştere economică de 3,6 %.

Sub Victor Ponta, alianţa politică condusă de PSD a ajuns în 2012 la aproape 59% din voturi – cu o prezenţă scăzută cronică. Social-democraţii au profitat de furia stârnită de politicile riguroase de austeritate din perioada preşedintelui Traian Băsescu, care a dus la plecarea a sute de mii de români în străinătate.

Dar pilonul succesului a fost întotdeauna un clientelism stabil, în special în regiunile mai sărace ale ţării. PSD are peste 500.000 de membri la nivel naţional, de zece ori mai mult decât orice altă parte dintr-o ţară din estul UE care include aproape două ori mai mare decât Polonia.

Liviu Dragnea a creat o proprietate de 7.000 de metri pătraţi în Alexandria, cu piscină şi teren de tenis. Bogăţia evidentă pe care o datorează firmei sale de construcţii Tel Drum, nu-i face nici un rău politic în circumscripţia sa săracă. Dimpotrivă.

„Dacă se lasă văzut astăzi pe stradă, oamenii se apropie de el, îl însoţesc, îi sărută mâna – ca unui oligarh. Da, cred că e teamă. Și pentru că oamenii nu au alternative. ”

În orice caz, succesul economic nu poate fi secretul. Alexandria, dominată de blocurile sfărâmate ale epocii Ceauşescu, este înconjurată de sate în care progresul ultimilor treizeci de ani a trecut aproape fără urmă.

Pe strada din satul Măgura, la 12 kilometri de reşedinţa judeţului, tinerii şi bătrânii se bucură de primele raze de soare şi se uită la păsările de curte. Întrucât întreprinderile mari au cumpărat terenul arabil, nu există aproape nimic de făcut aici.

„Îmi dau permisul de conducere aici şi apoi mă voi întoarce în Franţa. Aici nu câştigi suficient pentru a începe o familie. ”

Nu este neapărat partidul; este sistemul profund înrădăcinat în societate. La fel ca în Alexandria şi în zonele rurale din sudul şi estul ţării, partidele de opoziţie sunt subordonate conducerii social-democrate, lui Liviu Dragnea. În calitate de social-democraţi din nordul şi vestul considerat mai bogat, îşi datorează succesul în totalitate realizărilor politice.

Jurnalista Carmen Dumitrescu a cunoscut deja social-democraţii în mod diferit, şi asta e bine. Este originară din Piatra Neamţ, un oraş din nordul ţării.

„Mama lucrează acolo în primărie. Primarul este din PSD. Dar mama mea nu participă la nici o campanie a partidului, nu-i face nici un fel de servicii. Lucrează numai acolo. Doar pe ea o priveşte pe cine vrea să aleagă.”

Doar clientelismul de la ţară şi din micile oraşe nu poate explica succesul partidului la nivel naţional. Ar trebui să adăugăm, cel puţin până recent, nişte idei social – democrate, cum ar fi grija pentru cei mai slabi în societate, care trebuie să fi fost credibilă din când în când pentru a obţine succesul.
Sursa: Inquam Photos /Autor: Liviu Florin Albei

În acest moment se poate câştiga puţin în Europa cu o gândire social-democrată. De aceea, potrivit fostului lider al partidului, Victor Ponta, succesorul său înfometat de putere este, ideologic vorbind, de dreapta – acolo unde vecinul Victor Orban şi partidul său Fidesz, care are încă un loc între partidele conservatoare la nivel european, îşi celebrează succesul.

”Astăzi PSD coteşte în mod radical de la social democraţie spre o forţă naţionalistă şi populistă – într-un fel de Fidesz cu specific românesc”.

Fostul lider al partidului lasă nemenţionat, şi e de înţeles acest lucru, faptul că şi predecesorii lui Dragnea, inclusiv Ponta, au dus-o bine cu dubla măsură ideologică şi clientelară. Cartelurile de putere de la şes nu au funcţionat atât de bine su Ponta ca şi sub Liviu Dragnea.

Numai direcţia politică a fost de fapt altceva: sub Dragnea, PSD a organizat un referendum împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex, care a eşuat totuşi din cauza dezinteresului general.

Ca şi Viktor Orbán în Ungaria, Dragnea a făcut o ţintă din miliardarul şi filantropul George Soros – care în Ungaria, ca evreu bogat, a fost inamicul ideal. În Turcia, Recep Tayyip Erdogan, l-a raliat pe Dragnea în lupta cu aşa zisul ”Stat paralel” – cum ar trebui să arate acesta, este neclar.

Recent au apărut de asemenea critici naţionaliste şi anti-UE în declaraţiile partidului – împotriva preşedintelui Jean-Claude Juncker dar şi împotriva social-democratului olandez Frans Timmermans.

Noua ideologie serveşte doar imaginii externe, explică Cristian Tudor Popescu, fost editor a două ziare mari din România, în prezent unul dintre cei mai importanţi analişti. Înăuntru, doar loialitatea se aplică. ”În partid, cineva este judecat doar după atitudinea sa faţă de Dragnea”. Coeziunea e totul, conţinutul nimic. ”Este mai mult decât corupţie. Este corupţie instituţionalizată. Între timp, PSD este un sistem al mafiei”.

Se bazează pe o propoziţie mult utilizată, care poate fi înţeleasă ca fiind cinică, dar şi naivă şi de bună credinţă: „Știu ei ce fac”.

Știu ei ce fac, spun alegătorii, care, ca succesori ai comuniştilor, îi văd pe social-democraţi ca fiind mai competenţi decât celelalte partide, care sunt adesea inferioare din punct de vedere al nivelului corupţiei, dar destul de plictisitoare la volanul naţiunii.

Cu toate acestea, alegătorii nu se vor pensiona cu totul în naivitate şi bunăvoinţă, spune Popescu. Turnura spre dreapta nu este atât de bruscă şi radicală pe cât o prezintă fostul lider al partidului, Ponta, explică Popescu, ci merge cu mult în urmă, în comunism.

Cu Nicolae Ceauşescu, dictatorul de lungă durată, care a fost executat în ziua de Crăciun 1989 în urma revoluţiei, societatea nu a închis cazul.

„Dacă întrebaţi într-un sondaj de opinie care cel mai bun preşedinte român al tuturor timpurilor, rezultatul este: Nicolae Ceauşescu. Și asta se întâmplă din 1999 fără întrerupere.”

Ceauşescu şi-a câştigat simpatie în 1968 în vest, când a refuzat să participe la intervenţia ţărilor din Pactul de la Varşovia, împotriva Primăverii de la Praga, din Cehoslovacia. Dar nu a fost o tendinţă spre vest, cu o tendinţă naţionalistă. De aceea, trebuie să ascultaţi atent dacă PSD se exprimă indirect la trecutul comunist.

”Ei acuză opoziţia de stalinism – stalinism, remarcaţi, nu ceauşism. Epoca de după 1968, ora lui Ceauşescu, nu va fi atinsă”.

Victor Ponta a jucat de asemenea rolul, pe vremea sa, de lider de partid cu toane naţionaliste.

”Și domnul Ponta, oh! Sunt mândru că sunt român! Programul domnului Ponta, umăr la umăr cu cel al domnului Dragnea”.

Dacă turnura partidului de la o clientelă de stânga, spre una de dreapta, reuşeşte, depinde nu în ultimul rând şi de partidele surori din Europa. Acestea au mult de furcă cu camarazii români, şi este la fel de dificil ca şi pentru Conservatori cu Viktor Orban în Ungaria.

Victor Ponta, fostul lider al PSD: ”Ei vorbesc cu limbile despicate. În privat admit că Dragnea este o ruşine şi că PSD nu se comportă ca un partid social-democrat. În public spun că trebuie să păstreze PSD pentru că au nevoie de cele zece locuri în Parlamentul European. Este păcat. Sper că vor realiza mai devreme sau mai târziu că cele zece locuri cântăresc mai puţin decât ruşinea pe care o primesc”.



Preluat de la www.g4media.ro
original publicat in deutschlandfunk.de