UN articol interesant:
Pe zi ce trece, atacul juntei conduse de Liviu Dragnea impotriva Romaniei este tot mai indarjit si mai violent. Asistam in aceste luni la asaltul final, in urma caruia ultimele redute institutionale nesupuse inca juntei ar trebui sa cada.
Insotit la Inalta Curte de interlopi si de reprezentanti ai clanurilor de infractori, care ii datoreaza libertatea, protejat de fosta Securitate imbracata acum in haine de jandarmi, Dragnea si comandoul lui instituie un nou model de putere in societate, mult mai asemanator cu regimurile oligarhic-militarizate din America de Sud decat cu vreun comunism sau totalitarism de inspiratie europeana.
In acest model de putere, batalia politica este doar una dintre dimensiunile puterii totale. Odata castigata si controlata, aceasta batalie va putea fi lasata chiar si in grija Opozitiei, intrucat se va dovedi inofensiva si va fi doar un joc al aparentelor, inrudit cu spectacolele de divertisment de la sfarsit de saptamana.
Altfel spus, aceasta putere intretine iluzia ca forta politica e miza si ca pentru ea trebuie sa se bata toate partidele, cand, de fapt, aceasta batalie e marginala: rolul ei temporar este doar sa faciliteze accesul complet la toate parghiile puterii, care depasesc cu mult sfera politica.
Prin ce se caracterizeaza acest model de putere?
As propune urmatoarele caracteristici, dintre care unele sunt mai avansate in acest moment, iar altele se prefigureaza, daca e sa urmarim comportamentul clicii din jurul lui Dragnea:
* un stat complet capturat de o minoritate organizata in aparenta ca un partid politic, dar actionand ca o mafie;
* o viata politica dominata de interese subterane si straine actului guvernarii;
* un parlament si un presedinte redusi la statutul de piese de decor;
* o echipa de locotenenti ai Puterii, inculta si imorala, agresiva si lipsita de orice scrupule, dispusa sa execute orice ordin primeste; repet, orice ordin;
* un corp de functionari publici tot mai numeros si mai incompetent, dar fidelizat prin salarii uriase si nemeritate;
* un control teritorial complet, din centrul Capitalei pana la primarul, politistul sau preotul din cel mai indepartat catun al tarii;
* o societate civila supravegheata indeaproape, faramitata si alimentata cu false subiecte, dar si terorizata de inscenari, amenzi uriase si amenintari atunci cand se apropie de miezul Puterii;
* o economie dominata de o oligarhie foarte bogata, posedand si controland discretionar resursele financiare si naturale, precum si importurile si exporturile tarii;
* un sistem bancar suprareglementat, lasat sa performeze pentru a obtine profit, cu conditia ca o parte a lui sa fie transferata oligarhiei;
* o mare parte a populatiei urbane si rurale saracita, deposedata de accesul la cetatenie, supusa si dependenta biologic in mare masura de ajutoare sociale;
* o diaspora tot mai numeroasa si vocala, dar neputincioasa;
* o justitie adusa sub controlul strict al Puterii, cu judecatori cumparati sau lipsiti de independenta si cu procurori controlati prin dosare si santaje;
* o legislatie stufoasa, schimbatoare si inoperanta;
* o educatie si o sanatate demne de tari precum Guatemala, Honduras sau Nicaragua;
* universitati politizate, cu rectori agreati de Putere, adevarate fabrici de someri si emigranti;
* o infrastructura minimala si mentinuta in stare proasta, pentru a impiedica mobilitatea si mobilizarea masiva, incontrolabila;
* o prezenta externa de slaba calitate, cu o diplomatie avand calusul in gura, dar oferita clientelei sub forma de recompense si sinecuri.
A vota e mai necesar ca niciodata
Furia cu care aceasta junta se napusteste zi dupa zi asupra Justitiei si asupra Economiei, precum si ignorarea dispretuitoare a tot ce inseamna apartenenta noastra la Uniunea Europeana dovedesc cu varf si indesat ca nu ne mai aflam intr-o configuratie de tip european caracterizata la nivel politic de democratie si stat de drept.
Insusi statutul nostru de stat membru al UE e pus serios in discutie si, daca nimic nu se schimba fie miraculos, fie prin mobilizare masiva in urmatoarele luni, mafiotizarea Romaniei, transformarea ei in proprietatea privata a unei retele politico-financiaro-mediatice, va intra pe un drum ireversibil pentru multe decenii de acum inainte.
Trebuie sa fim constienti si pregatiti pentru ce ne asteapta: trebuie sa stim ca a vota e mai necesar ca niciodata dar si, parca, mai insuficient ca niciodata.
Visul democratic al Romaniei se va sfarsi rapid daca noi vom considera ca rolul nostru in societate incepe si se sfarseste cu un buletin de vot.
Ciprian Mihali a predat timp de 20 de ani filosofia la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca. A fost vreme de patru ani ambasador al Romaniei in Senegal. Din 2016 lucreaza la Bruxelles pentru Agentia universitara a Francofoniei.
ziare.com
