Domain Name Server) este un serviciu de registru Internet distribuit. DNS-ul translatează de fapt (“mapează”) din numele domeniului (sau nume ale maşinilor de calcul) in adrese IP şi din adrese IP in nume. Translatarea numelui in adresa IP se numeşte “rezolvarea numelui de domeniu”. Cele mai multe servicii Internet se bazează pe DNS şi dacă acesta cade, siturile web nu pot fi găsite iar livrarea mail se blochează. Numele de domenii sunt mult mai uşor de reţinut decat adresele IP, dar nu oferă nici o indicaţie despre cum să găsiţi situl pe internet. Acest lucru este făcut de către sistemul DNS, care rezolvă domeniile in adevăratele lor adrese – adresele IP.
O mapare este o simplă asociere intre două lucruri, in acest caz un nume de maşină, caftp.linux.org, şi IP-ul maşinii (sau adresa) 199.249.150.4.
Un calculator se identifică printr-o adresă, unică in Internet, numită adresa IP a calculatorului respectiv. Totodată calculatorul poate avea asociat şi un nume. Astfel, adresa IP este utilizată la nivelul programelor de prelucrare in reţea. La nivelul utilizatorilor cu acces la mediul Internet, identificarea calculatoarelor se face printr-un nume de calculator host gestionat de sistemul DNS.
Concepţia protocolului TCP/IP este implementată astfel incat schema de adresare permite utilizatorilor şi programelor din reţea să identifice in mod unic o reţea sau un calculator host, atat prin intermediul unei adrese IP (adresa unică pe care o are fiecare calculator cuplat la mediul Internet), cat şi prin intermediul unui nume de calculator host. Evident, protocolul IP realizează o corespondenţă bijectivă intre adresele IP şi numele gestionate de DNS.
Structura DNS realizează administrarea unor nume prin care se acordă diferite responsabilităţi de grup, fiecare nivel reprezentand un domeniu