“Ingerul galben” riscă alungarea din paradis. Supranumit astfel datorită culorii galbene pe care o au mașinile și elicopterele sale de intervenție, ADAC, cel mai important club automobilistic al Germaniei, trebuie să iasă la spovedanie. Pentru că a păcătuit - și nu de puține ori. Printre victime se numără și Dacia Logan.

ADAC este mult mai mult decat un simplu club automobilistic. Este garant al confortului rutier pentru 18,5 milioane de șoferi germani. Ceea ce inseamnă nu doar 18,5 milioane de membri plătitori, ci 18,5 milioane de cetățeni cu drept de vot care conferă ADAC statutul neoficial de sindicat puternic și grupare de lobby - dintre cele mai influente in Republica Federală.

Legile nescrise ale omenirii nu se lasă, insă, impresionate de anvergura unei asemenea instituții: puterea corupe inclusiv la ADAC. O dată, de două ori, de mai multe ori - pană cand intervine o altă lege nescrisă, cea a ulciorului care merge la apă de un număr limitat de ori.

Concursul de frumusețe pe care nu l-a mai jurizat nimeni

In cazul ADAC, filmul s-a tăiat in momentul in care directorul de comunicare Michael Ramstteter a fost forțat să recunoască public - și să demisioneze, in consecință - că a manipulat rezultatele „concursului de frumusețe” organizat de clubul automobilistic. Alegerea mașinii anului, desemnată anual prin votul membrilor ADAC, implicit abonați ai revistei Motorwelt pe care Ramstteter o coordona, a generat o criză de imagine pe care șefii asociației au incercat să o camufleze generand o alta. Doar aproximativ 3500 de șoferi din totalul celor 18,5 milioane au ales să participe la consultarea organizată prin Motorwelt. Echipa lui Ramstteter a decis, ca atare, să mai adauge un zero in coada numărului votanților. Falsul a răzbit, insă, in presă, astfel că șeful direcției de comunicare și al revistei Motorwelt s-a trezit pus in situația de a plăti cu onoarea și poziția pentru manipularea comisă.

Vestea nu a bucurat deloc opinia publică germană. Conform paginii de internet Aboalarm.de, care intermediază internauților formulare prin care pot renunța online la diverse servicii, in primele trei zile de la declanșarea scandalului ADAC, nu mai puțin de 30.000 de membri au depus cererea de retragere din asociație. Pană la finele săptămanii, cifra urcase la 42.500, notează cotidianul Die Welt. Aceasta inseamnă doar 0,2% din totalul membrilor ADAC, dar constituie o depășire cu 420% a mediei retragerilor, după estimările Aboalarm.de.

Mielul bland suge de la mai multe mame

Dat fiind ecoul, nu este de mirare că și clasa politică a simțit nevoia și oportunitatea de a interveni in dezbatere. Mai intai primul ministru al landului Bavaria, creștin-socialul Horst Seehofer, el insuși membru ADAC, a cerut constituirea unei comisii independente care să verifice atent antecedentele clubului și să găsească modalități de restaurare a increderii pierdute. Ulterior s-a pronunțat in același ton și ministrul federal al Finanțelor, Wolfgang Schäuble. Intervenția acestuia din urmă nici măcar nu este doar una cu iz strict politic, de vreme ce prin funcția pe care o deține, Schäuble este depozitarul unei părți din bugetul ADAC.

Asociație cu utilitate publică, fondată in 1903, clubul automobilistic se finanțează din patru resurse: alocări de la caseria federală, donații, cotizații și venituri proprii. Utilitatea publică rezidă din activitatea fundamentală a asociației: serviciile de intervenție oferite membrilor ADAC rămași in pană, oriunde in lume. Aceasta este, de fapt, și baza renumelui de care clubul se bucură. De-a lungul vremii, administrațiile succesive ale asociației au pus pe picioare și o divizie comercială, care, in 2012, a rulat o cifră de afaceri de un miliard de euro. Concret, de pe urma asigurărilor oferite, a serviciilor turistice sau de inchirieri auto, a titlurilor publicate și a asistenței financiare, ADAC a reușit, in același 2012, un plus de 85 de milioane de euro.

Testul Logan

Nu e greu de ințeles cat de minoră a putut părea nedreptatea pe care, in 2005, ADAC a făcut-o unei mașini fabricate in Europa de Est și cat de ușor a fost de convins opinia publică germană că, de fapt, totul s-a petrecut dintr-o regretabilă eroare și nicidecum cu premeditare, cum, sub formă de speculație, nota la vremea respectivă cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul care apare in capitala financiară europeană scria, in urmă cu aproape zece ani, că ADAC ar fi manipulat rezultatele testului la care a fost supusă pe atunci proaspăt propusa mașină ieftină fabricată de Renault in Romania, Dacia Logan. Cauciucurile montate pe mașina probată de experții angajați de ADAC aveau deficiențe majore structurale, impietand sever echilibrul autoturismului. Sentința publicată in revista clubului, Motorwelt, la acea dată a fost dură: Loganul costă intr-adevăr puțin, dar de aceiași bani e de preferat o mașină la mana a doua, dotată cu tehnologii care garantează securitatea șoferilor și pasagerilor.

Frankfurter Allgemeine Zeitung a fost cea care, la puțină vreme după test, a aflat neregulile ADAC și a intrebat, in treacăt, dacă automobil clubul german avusese de gand să facă o favoare industriei automobilistice autohtone, in condițiile in care aceasta lăsase deja impresia că se teme de ofensiva mașinii ieftine produse in Romania.

Și celealte păcate

Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, scandalul Ramstteter nu a fost urmat doar de reactualizarea poveștii cu manipularea testului Logan. Intrat in colimatorul suspiciunilor, ADAC pare să cadă, la randul ei, o serie intreagă de teste de credibilitate. Se vorbește despre o altă ierarhie pe care automobil clubul ar fi influențat-o in sensul favorizării unui anume client - anume, clasamentul utilităților din parcările autostrăzilor germane. Se vorbește și despre folosirea, la limita legii, a avioanelor și elicopterelor de intervenție ale ADAC de către stafful asociației. Și se mai vorbește despre incapacitatea actualei conduceri de a-și mobiliza membrii cand se pune problema adoptării unor importante decizii de politică internă.

Intr-un final, pe fir a intervenit chiar și justiția germană care, in aceeași săptămană neagră a ADAC, a anunțat că va verifica in ce măsură activitățile comerciale productive ale ADAC mai permit clubului automobilistic să dispună de statutul de asociație. O purtătoare de cuvant a tribunalului din Munchen a declarat pentru un ziar local bavarez că demersul survine ca urmare a unei plăngeri depuse și nu este o autosesizare. ADAC funcționează pe mai departe in baza principiilor statutate in 1911, cand asociația a și adoptat titulatura pe care o are in prezent. Observatorii juridici sunt de părere că „legea fundamentală” a ADAC este un anacronism și că dacă ar fi fost vorba despre o asociație mai mică, autoritățile ar fi interenit mult mai devreme, comentează in ediția sa electronică săptămanalul Der Spiegel.

SURSA

Simularea reusita cu 72 km/h


Articol din 2005