Erau mai inteligenti oamenii acum 2000 ani?

[zildan]

Se pare ca nu suntem mai destepti decat stramosii mostii:

Un studiu efectuat de un genetician de la Universitatea Stanford susţine că noi suntem mai puţin inteligenţi decat erau strămosii noştri acum 2000 de ani. O societate mai sigură şi relativa bunăstare au oprit oarecum evoluţia naturală a inteligenţei.

Cat suntem de inteligenţi? Există multe ţeste de inteligenţă la oră actuală, care poate ne-ar face să credem, atunci cand le rezolvăm, că suntem incredibil de inteligenţi. Mult mai inteligenţi decat erau cei de acum 100 de ani, că să nu mai vorbim de cei de acum 2000 de ani. Şi totuşi, lucrurile s-ar putea să nu stea chiar aşa.

Creierul nostru şi deci şi inteligenţa au evoluat odată cu societatea şi cu stilul de viaţă ce caracterizează diversele epoci prin care am trecut. Bunăstarea la care s-a ajuns in prezent, faptul că societatea modernă oferă protecţie chiar şi celor mai puţin dotaţi din punct de vedere intelectual, au dus, susţine Gerald Crabtree genetician de la Universitatea Stanford, la un regres al intelectului. In urmă acestui proces suntem mai puţin inteligenţi decat oamenii care au trăit acum 2000 de ani.

Rezultatul acestui studiu a fost publicat in Trends in Genetics şi pleacă de la ipoteza că acum 2000-3000 de ani cine greşea plătea scump, de multe ori chiar şi cu preţul vieţii, erorile pe care le făcea. Se ajungea la o selecţie naturală a celor mai dotaţi din punct de vedere intelectual, a celor care reuşeau să rezolve problemele dificile cu care se infruntau.

Cei mai "proşti" pur şi simplu dispăreau. De exemplu cine nu era in stare să işi procure hrană punea in pericol atat propria-i viaţă cat şi pe cea a familiei. In ziua de astăzi acest lucru se intamplă mult mai puţin. Crabtree dă chiar exemplul managerilor de pe Wall Street care chiar şi atunci cand greşesc in mod grosolan in loc să fie daţi afară, primesc un bonus consistent, ajungand in acest fel să fie "bărbaţi plini de bani" care reuşesc să cucerească femeile şi să se reproducă, chiar dacă nu au o inteligenţă dezvoltată.

Studii genetice au arătat că există cam 5000 de gene legate de inteligenţă. La fiecare nouă generaţie acest partimoniu genetic suferă 2-3 mutaţii. In ultimii circa 3000 de ani au trăit cam 120 de generaţii, deci ar fi avut loc cateva sute de mutaţii. Mutaţii care, simplificand, supravieţuiesc in noile generaţii doar dacă oferă un avantaj, in urma selecţiei naturale. Crabtree susţine că din cauza faptului că s-a ajuns la o societate care reuşeşte să ii salveze şi pe cei mai puţin inteligenţi, prin relativa bunăstare la care s-a ajuns, rezultatul este că in medie oamenii au pierdut din inteligenţă care ii caracteriza pe strămoşii indepărtaţi.

In timp ce in trecut reuşeau să se reproducă doar indivizii inteligenţi, astăzi acest lucru nu mai este valabil. Şi cei mai "proşti" in prezent se reproduc fără probleme rezultand o scădere continuă a nivelului de inteligenţă. După teoria lui Crabtree nivelul maxim de inteligenţă s-ar fi atins intr-o perioadă undeva acum 2000 şi 6000 de ani.

Evoluţia genetică şi cea psihologică insă, spun experţii, nu sunt identice. Oamenii au o capacitate de adaptare incredibilă. Tocmai această capacitate, impreună cu cea de a transmite informaţiile şi de a le invaţă, oferă omului modern o şansa in plus faţă de strămoşii de acum citeva mii de ani. Şcoala are deci o importantă fundamentală.

Mulţi cercetători nu sunt convinşi de teoria lui Crabtree. Ba chiar susţin că in cursul secolelor, in urma schimbărilor şi a evoluţiei genetice, creierul nostru a devenit mai maleabil, mai "bogat". In plus, faptul că au reuşit să supravieţuiască şi cei mai puţin dotaţi din punct de vedere intelectual (cel puţin din anumite puncte de vedere) a dus la o creştere a patrimoniului genetic la ora actuală. Ceea ce, susţin aceşti cercetători, nu este neapărat un fapt negativ, putand avea avantaje din alte puncte de vedere.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător in domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.

SURSA