Nastase nu va accepta o gratiere pt. ca cunoaste drept spre deosebire de cei care-si dau cu presupusul aiurea in tramvai.Originally Posted by sat_team
A accepta actul de clementa inseamna a recunoaste sentinta, adica vinovatia.
Nastase va cere intreruperea executarii pedepsei si va ataca pe o cale exceptionala sentinta pe procedura nu pe fond, pt. ca e o facatura, nu sta in picioare si a fost impiedicat sa se apere.
De asta e tot circul cu intreruperea pedepsei, pt. ca e bagat fara probe la bulau si mai devreme sau mai tarziu va castiga.
( In acest dosar )
Nu sunt fan NASTASE!
Am votat impotriva lui, deci pt. raul mai mic la vremea respectiva, cu jigodia, cu canalia de marinar.
Ulterior, ca orice om normal la cap am votat impotriva jigodiei.
Am fost si la mitingul de sustinere cand a fost suspendat, mai mult din curiozitate, neutru.
Am mai spus, Nastase trebuia eventual sa plateasca pt. multe altele dar nu sa i se insceneze un dosar de doi bani , o facatura, pt. o suma ridicola si condamnat fara probe, asa cum spune si instanta in formularea condamnarii., culmea.
Curat murdar dar ..umfla-l!
E grav in ce hal a adus justitia dictachioru.
Daca mai apuca, cheliosul cel pervers si parsiv, impreuna cu complicii din justitie, va comite inca o infractiune si va urgenta un alt dosar penal.
Si nu numai unul.
Basescu e un infractor.
Si va plati.
***
Legat de manareala PDL pe afara, cu cerera sanctionarii Romaniei e o aberatie, am mai spus.
Rad si curcile.
Care-s institutiile alea judiciare?" Dupa seria de atacuri si decizii controversate care au vizat institutii judiciare "....
Tampenie mai mare nu am auzit.
Concret.
Papagalii astia habar nu au ce vorbesc.
Habar nu au despre Drept Constitutional si Institutiile Politice.
Amesteca porcii cu gastele...
Daca au diplome in drept sa se stearga la cur cu ele.
Dobitoaca aia, fata de general de securitate, Monica, aia cu mecla de drogata, cand cere pedepsirea Romaniei pt. ca e disperata si speriata de sunetul catuselor sa faca bine sa consulte un avocat care stie un pic drept.
Nu ca ar mai avea vreo sansa sa scape la cate infractiuni a comis.
Auzi, sa ceri pedepsirea Romaniei pt. ca-si pierd PDL-istii marotele lor scumpe, clica de infractori, Bleaga, Roberta, Zegrean, prin vot, prin decizia majoritatii in Parlamantul Romaniei si se face un referendum ca sa se exprime POPORUL, in mod democratic!
---------- Post added at 08:59 ---------- Previous post was at 07:41 ----------
Si da si nu.
La noi s-a copiat modelul constitutional francez, nu detaliez cine si de ce.
Ia sa vedem ceva comentarii de atunci.
Interesante de altfel.
LA INCEPUT DE DRUM
Existenţa Curţii Constituţionale a fost stabilită prin Constituţia adoptată in anul 1991. De altfel, Curtea Constituţională este singura autoritate publică pentru care Constituţia alocă un intreg Titlu, şi anume Titlul V, cuprinzand articolele 140 "145.
După cum este cunoscut, pana la Constituţia din anul 1991, nu a existat niciodată o asemenea autoritate publică in istoria constituţională a Romaniei. Parlament, Preşedinte al ţării, Guvern, Curte Supremă de Justiţie, Curte de Conturi au mai existat in Romania, dar Curte Constituţională " niciodată mai inainte de iunie 1992, cand actuala Curte Constituţională şi-a inceput activitatea, in baza Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea sa.
Acesta este unul dintre motivele principale pentru care infiinţarea Curţii Constituţionale a fost contestată. A prevalat insă necesitatea alinierii la modelul european, ştiut fiind că, in prezent, in cea mai mare parte a ţărilor europene (dar şi in alte continente) funcţionează o autoritate distinctă de jurisdicţie constituţională, intitulată, cel mai adesea, Curte Constituţională sau Tribunal Constituţional.
Inexistenţa Curţii Constituţionale in tradiţiile juridice romane reprezintă, de asemenea, principalul motiv pentru care atributiile şi activitatea Curţii nu sunt incă suficient cunoscute. Există cetăţeni, inclusiv distinşi intelectuali, care nici nu ştiu că există o Curte Constituţională. Alţii ştiu, dar cred că aceasta este una dintre instanţele judecătoreşti (in condiţiile in care, in realitate, Curtea Constituţională este complet separată de sistemul autorităţii judecătoreşti, nefiind o instanţă judecatorească). Există judecători, procurori, avocaţi, consilieri juridici şi alte categorii de jurişti care nu cunosc existenţa deciziilor prin care se constată neconstituţionalitatea. Unii chiar le consideră a fi simple propuneri de abrogare inaintate de Curtea Constituţională. Din păcate, există şi demnitari (inclusiv dintre cei cu importante atribuţii in stat) care nu cunosc nici una dintre atribuţiile Curţii Constituţionale; ba chiar o confundă cu alte autorităţi sau instituţii din domeniul juridic (Consiliul Legislativ, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Conturi etc.).
Dar separat de această explicaţie "istorică", trebuie recunoscută şi existenţa unei prea mari "reţineri" a Curţii Constituţionale, de care Curtea insăşi se face vinovată.
Curtea Constituţională are datoria de a-şi face cunoscută existenţa şi activitatea nu spre a-şi face publicitate. Intrucat "Scopul Curţii Constituţionale este garantarea supremaţiei Constituţiei" (conform art.1 alin.(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), Curtea trebuie să se impună in conştiinţa fiecărui cetăţean, care trebuie să cunoască nu numai că există o Constituţie, dar şi că există o autoritate care chiar intervine, dacă i se cere (inclusiv de către simplul cetăţean, dar pe căile legale), şi care chiar poate impune tuturor (inclusiv " şi in primul rand - Parlamentului!) aplicarea Constituţiei, ca baza fundamentală a funcţionării statului de drept.
De aceea, editarea periodică a unui "Buletin al Curţii Constituţionale" reprezintă o necesitate, care se inscrie intr-o strategie mai largă, de propagare a informaţiilor asupra existenţei şi activităţii acestei autorităţi publice.
Articolele, comentariile, informaţiile pe care această publicaţie periodică işi propune să le aducă la cunoştinţa specialiştilor, dar şi a societăţii civile vor conţine, cel mai adesea, prezentarea unor opinii ale membrilor Curţii Constituţionale şi ale celorlalţi specialişti ai acesteia cu privire, printre altele, la: probleme de larg interes din domeniul justitiei constituţionale, din ţară şi din străinătate; conţinutul unor decizii sau hotărari mai importante ale Curţii Constituţionale, indeosebi acelea privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; manifestările organizate de Curtea Constituţională sau la care aceasta participă prin reprezentanţii săi.
Sperăm ca, in acest fel, să contribuim la mai buna cunoaş;tere a prevederilor constituţionale şi a mecanismului statului de drept.
Lucian MIHAI
Preşedintele Curţii Constituţionale
SURSA
