Celor care vor sa i-o faca lui Blana le dau o idee mult mai buna. E vorba de postat nume, poze denigratoare, si alte date personale pe RDI, incalcandu-se dreptul la viata privata, asa cum e prevazut in Noul Cod Civil.

++++++++++++++++++++++++++++++
Precizari prealabile

Drepturile privitoare la viata privata si demnitate, astfel cum au fost conturate odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil ("NCC")1, sunt drepturi indisolubil legate de existenta insasi a fiintei umane si se circumscriu ideii generale de "drepturi ale personalitatii".

Ca o prefata a noii reglementari in materie, art. 58 NCC enumera urmatoarele drepturi ale personalitatii: "dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si psihica, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vietii private, precum si alte asemenea drepturi recunoscute de lege".

Viata privata si demnitatea persoanei umane. Cadrul legal national si european

La 7 octombrie 1993, Romania a aderat la Consiliul Europei si a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului ("CEDO" sau "Conventia") la data de 20 iunie 1994, garantand respectarea de catre statul roman a drepturilor consacrate de Conventie si supunandu-se, astfel, jurisdictiei si controlului Curtii Europene a Drepturilor Omului ("Curtea Europeana")2.

Desi Constitutia Romaniei, in forma sa republicata in anul 2003 ("Constitutia") garanteaza, in termeni generici, in cuprinsul art. 1 alin (3), "[...] demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, [...]"3 , consfintirea si in NCC a acestor drepturi a survenit in peisajul juridic cu scopul garantarii lor efective si al oferirii unui mecanism de reglementare mai riguros si mai detaliat in materie, in acord si cu normele internationale4.

Dreptul la libera exprimare

Potrivit art. 70 alin. (1), "orice persoana are dreptul la libera exprimare". Textul mentionat transpune in parte dispozitiile art. 10 din CEDO.

NCC consacra libertatea fiecarui individ de a-si expune public ideile, gandurile, credintele, idealurile sau aspiratiile, fara a fi nevoit sa le justifice ori sa demonstreze caracterul justificat al lor (sub conditia de a nu leza neintemeiat interesele altcuiva). Evident, articolul mentionat poate avea aplicabilitate, in principal, in domeniul mass-media.

De retinut este faptul ca libertatea de exprimare nu este absoluta. In acest sens, NCC face referire la dispozitiile art. 75 din cuprinsul aceluiasi act normativ care, la randul sau, reprezinta o norma de trimitere generala catre "[...] lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte".

Prin urmare, din coroborarea dispozitiilor CEDO [art. 10 alin. (2)], ale Constitutiei [art. 30 alin. (6) si (7)], precum si cele ale NCC, rezulta ca limitele libertatii de exprimare vizeaza doua idei centrale: libertatea de exprimare nu poate prejudicia (i) interesele particulare (drepturile personalitatii) unei alte persoane si (ii) interesele superioare ale societatii (ce rezida din suveranitatea statala).

Dreptul la viata privata

Potrivit art. 71 NCC, orice persoana are dreptul la respectarea uneia dintre cele mai importante libertati ale fiintei umane: viata privata. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75 NCC . Este, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75 NCC 5. Articolul mentionat privitor la viata privata reprezinta o transpunere a dispozitiilor art. 8 CEDO.

In cuprinsul art. 71, NCC are in vedere, lato sensu, un "teritoriu" intim, privat, cu privire la care orice fiinta umana are drepturi exclusive si cu privire la care nu doar NCC, dar si Constitutia si CEDO interzic imixtiunile nejustificate.

Notiunea de "viata privata" include asadar, urmatoarele: domiciliul, corespondenta, imaginea, mediul inconjurator6 , viata cotidiana, conjugala, sanatatea, prieteniile, petrecerea timpului liber, aspectul privat al muncii profesionale etc. Curtea Europeana a stabilit ca viata privata poate suferi restrangeri sub aspectul protectiei atunci cand este vorba despre o persoana care pune in contact, in mod volitiv si constient, viata sa personala, privata, cu cea publica (de exemplu, vedetele sau politicienii), rezultand o linie sensibila intre dreptul la libera exprimare, pe de o parte si cel privind viata privata, pe de alta parte7.

Pe langa limitele generale la care face referire art. 75 NCC, exista situatii speciale reflectate in reglementare, care limiteaza caracterul absolut al dreptului la viata privata.

In acest sens, potrivit art. 27 alin. 2 din Constitutie, dreptul la viata privata poate suferi restrangeri in cazul a) executarii unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti, b) inlaturarii unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane sau cel al c) apararii securitatii nationale sau a ordinii publice.

De asemenea, potrivit art. 8 alin. (2) din Conventie, este admisa ingerinta unei autoritati publice in exercitarea dreptului la viata privata daca aceasta este o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora.

++++++++++++++++++++++++++++++++++