General News

[otheitis]

RTL Group, cel mai mare operator TV din Europa, a raportat pentru anul trecut un profit net de 194 mil. euro, mai mic cu aproximativ 65% fata de 2007, potrivit unui comunicat al companiei. Scaderea este explicata de reprezentantii companiei prin prisma unei deduceri voluntare de 337 mil. euro, pentru operatiunile TV din Marea Britanie. Pe de alta parte, veniturile s-au ridicat la 5,77 mld. euro, in crestere cu 1,2%, iar EBITA a evoluat cu 2%, pana la 916 mil. euro. Parte a celui mai mare grup media european, Bertelsmann AG, RTL a beneficiat anul trecut de cresterea incasarilor din Germania, cea mai importanta piata a companiei, precum si a diviziei FremantleMedia, ce produce show-urile „The X Factor“ si „The Price Is Right“. Pentru acest an, grupul a anuntat ca va reduce costurile, in conditiile in care scaderea substantiala a veniturilor din publicitate va afecta profitul. Potrivit CEO-ului Gerhard Zeiler, conditiile de piata s-au inrautatit, iar valoarea proprietatilor media s-a redus semnificativ. (R.I.)

http://www.standard.ro

[otheitis]

The market for high-definition television (HDTV) is growing in Germany, propelled by DTH satellite reception. Last year almost 219,000 set-top-boxes for HDTV reception via satellite were sold – twice as many as in 2007, satellite operator SES Astra announced with reference to current figures from market research institute GfK.
Four out of five HDTV set-top-boxes sold were for satellite reception. Altogether, the proportion of satellite models of the approximately 530,000 HDTV boxes which have been sold since the introduction of HDTV in Germany in 2005 is around 75%. In 2008 a total of 3.5 million digital receivers were sold in Germany. Satellite boxes lead with a share of 62% followed by DTT (30%) and cable (8%).

Wolfgang Elsäßer, managing director of Astra Deutschland, explained that satellite could clearly distinguish itself from competing HDTV distribution methods. “With almost 70 HDTV channels Europe-wide, Astra currently has the most attractive HDTV offer. We will further develop this leading position and envisage a channel increase to over 100 HD broadcasters by 2010,” said Elsäßer. “The high-definition offer via Astra will also grow strongly in Germany over the next 12 months.”

© Rapid TV News 2009

[otheitis]

Germany has been slower than the rest of Europe to take up digital TV. At last that position seems to be changing. SES Astra says that in 2008 the number of digital-satellite homes in Germany leapt 14% to 11m homes.


Astra says it holds onto its position as the leading supplier. The proportion of digital Astra households now lies at 69.4% of all satellite homes, with around 5 million households still relying on analogue television. 31.3% of all cable households are now digital.

Of all distribution methods (satellite, cable, terrestrial, IPTV), last year for the first time more than half of German television households – 53%, or 20 million – received digital television. In 2007 the figure was 42%.

In total, Germany had 37.67m analogue and digital TV homes by the end of last year.

With 16.2m households, satellite reached a share of 43% in 2008. 18.45m households watched television via cable equaling a share of 49%. DVB-T had 2.75m viewers (a 7% share), followed by IPTV with 270,000 households and a share of one percent.

“This year’s Satellite Monitor confirms that satellite represents the most attractive digital reception mode and continues to be the leading infrastructure for digital broadcasting,” said Wolfgang Elsäßer, MD of SES Astra in Germany. “The fact that every second household in Germany receives digital television, represents an important milestone.”

Astra is launching a marketing campaign this year in order to further drive the acceptance of digital television and the conversion from analogue to digital TV reception.

Astra Satellite Monitor figures for year-end 2008 in Germany at a glance:
• Total of 37.67m analogue and digital TV homes in Germany
• 20m TV viewers receive programs digitally (up from 42% in 2007 to 53% in 2008
• Satellite reached 16.2 million households (43%)
• 69.4% of satellite households are digital
• Cable reached 18.45m households (49%)
• 31.3% of cable households are digital
• Terrestrial TV (DVB-T) had 2.75m viewers (7%)
• IPTV reached 270,000 households (1%)

These findings were the results of the current Satellite Monitor, which is compiled each year by market research institute TNS Infratest on behalf of SES Astra.

© Rapid TV News 2009

[otheitis]

A study by Screen Digest says more than 4m European households are now watching HD transmissions, representing a quadrupling of HD homes during the year. However, this still represents just 1.8% of the potential viewing market, says the report.


HDTV broadcasts are now available in just about every European market, “mostly through pay-TV” says Screen Digest, with the UK and France taking the lead, although Spain and Germany are making “very little progress”. The number of HD channels doubled in 2008, to a total of 173 at year-end although some (eg: Discovery) are duplicated services. France had 20 high-def channels at December 2008, while the UK had 31.

While these are all impressive statistics, perhaps the most important statement made within the report is that all the conditions are in place “for an acceleration of HD uptake”. Screen Digest suggests that the level of consumer awareness as to the merits of high-def has risen significantly, displays are now affordable and take-up has reached critical mass (26% and growing), while prices for Blu-ray HD players have tumbled in cost.

Screen Digest says of the existing 4.6m HD homes spread across 26 Greater European markets (including Russia and Turkey) 3.1m are watching HDTV via a pay-TV supplier (and of this some 1.5 via satellite). The 4.6m HD homes is considerably ahead of Screen Digest’s original forecasts (2.7m) made in March 2006. The study shows that France has shown that it is perfectly possible to make HD progress outside pay-TV, helped by free channels available over-the-air on DTT.

Screen Digest has re-sharpened its forecasts, and is now suggesting the number of Greater European HD homes will reach 54m by the end of 2013 (and with 45m in Western Europe) and of this total some 38m will view through Pay-TV.

© Rapid TV News 2009

[otheitis]

News Corp-backed Indian cable operator Hathway has become the first in its sector to offer a PVR, launching its Digital Box PLUS offering based on NDS’ XTV technology.
The service gives subscribers who choose the new set-top box the ability to record one channel while viewing another, as well as access to on-demand content, and is “well positioned to ofer additional, advanced, next generation solutions in the future,” the companies said in a statement.

While DTH operator Tata Sky (also partially backed by News Corp’s Star TV) has a PVR offering, Tata Sky+, Hathway is the first cable operator to launch such a service on its digital platform.

The Indian cable sector has been slow to develop, characterised more by local “cable-wallahs” than by consolidated larger operators. Hathway is one of the few operators even to have a digital platform up and running. While there are some 71 million cable homes in India, just 6% of these were digital this time last year, according to figures from the Cable & Satellite Broadcasting Association of Asia (Casbaa).

Hathway was the first cable operator to launch a digital platform, in 2006.

K. Jayaraman, Managing Director & CEO, Hathway Cable & Datacom Private Limited, said: “We are the first Indian cable operator to launch Personal Video Recorder technology in the digital Indian cable TV market. This launch further reinforces Hathway’s vision of being a single point access provider, bringing the converged world of information, entertainment and services into homes. New services such as the XTV DVR reinforce our commitment to remain a market leader by offering innovative converged services.”

Sue Taylor, NDS Senior VP and GM, Asia-Pacific, said: “Hathway continues to prove that it is India’s leading digital cable provider, by creating an exceptional viewing experience for its subscribers. This is the first step towards a fully converged service that will offer broadband TV and a suite of next generation solutions to Indian viewers.”

© Rapid TV News 2009

[otheitis]

Four leading TV technology companies have linked to develop a system based on the new common interface specification, CI+, which will bypass the need for cable operators to supply set-top boxes to deliver video-on-demand, time-shift services and targeted ads. Tandberg, Sony, Neotion and Strategy & Technology (S&T) say the new interface, once downloaded, can be launched from a browser in a CI+ TV, negating the need for a set-top box and transferring costs on to consumers at point-of-sale.
In a statement, the companies said: “The breakthrough industry collaboration allows standard TVs to support VoD right out of the box. This results in lower deployment costs for cable operators, who can avoid set-top box purchase and installation. Consumers benefit from reduced energy usage in the home and faster service availability – and they do not have to make time for an engineer’s visit.
“Cable operators have the opportunity to generate valuable new revenue streams and offer a better customer experience with on-demand services, and hence reduce subscriber churn. They maintain full control over the applications offered and the look and feel of the user interface. Meanwhile, viewers gain full PVR functionality on the TV with no storage and no extra cost.”

The system will be self-installed by subscribers, thereby cutting capital expenditure and downstream maintenance commitments for cable MSOs as well as costs of migrating subscribers to digital.

Tandberg and Neotion have implemented a standards-based VoD system that combines Neotion’s CI+ module and Tandberg’s OpenStrem digital services platform. This handles the management of content, session control, billing, catalogue generation, ad-insertion and resource management.

S&T has developed a data-driven MHEG application that runs within the CI+ browser to allow users to navigate through a content catalogue. The application runs across the “diverse family” of CI+ TVs, S&T said.

MHEG was originally conceived as a technology for delivering device independent VoD solutions, and so is ideally suited to this kind of application,” said Colin Prior, Director of International Sales at S&T. “The inclusion of MHEG in the CI Plus specification means it is relatively easy to develop, deploy and update such dynamic applications to a broad range of suitably equipped CE devices.”

“Consumers want to watch more television on their own schedules and cable operators with VoD and network-based catch-up TV are rewarded with higher service take-up and reduced churn,” said Edward Allfrey, Cable Business Director, Tandberg Television. “This solution makes it easier and cheaper for cable operators to introduce on-demand, while maintaining full control of the service.”

CI+ will soon be supported within 80% of Sony’s digital televisions and around 70% of all new integrated digital TV sets.

However, not all industry players are as keen on CI+. NDS CEO Abe Peled recently told a German publication that CI+ was “extraordinarily expensive”. “We think that for the same money that a CI+ module would cost, you could get a reasonably good set-top box,” he said. But with the cost of CI+ modules already hidden in the television, cost is shifted away from operators on to the consumer.
© Rapid TV News 2009

[otheitis]

Edilii Capitalei vor să interzică amplasarea suporturilor publicitare de tip plasă pe suprafaţa imobilelor, intenţia fiind contestată atat de firmele din domeniu, cat şi de unele asociaţii de proprietari, nemulţumite că ar putea pierde surse de finanţare pentru intreţinere şi reparaţii.
Iniţiativa edilitară, aflată in stadiul de proiect de hotărare a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), va fi dezbătută public, luni, la Primăria Capitalei, insă a provocat deja reacţii pro şi contra in randul celor chestionaţi de NewsIn pe marginea acestui subiect.
Proiectul, iniţiat de consilierii PDL, are ca argumente principale estetica oraşului şi faptul că multe dintre suporturile publicitare de tip plasă, aşa-numitele mesh-uri, nu au autorizaţie de construire. Excepţie de la interdicţie ar urma să facă doar clădirile aflate in construcţie, precum şi cele in curs de renovare.
In plus, reprezentanţii PDL in CGMB au precizat, pentru NewsIn, că o parte a firmelor ce amplasează astfel de suporturi fac evaziune fiscală şi nu au acordul asociaţiilor de proprietari, pentru a-şi amplasa mesh-urile pe blocuri. "Firmele se inţeleg numai cu administratorul sau cu preşedintele asociaţiei de proprietari, fără a avea acordul locatarilor", spun consilierii PDL.
Unii contestatari ai proiectului spun că, de fapt, scopul acestei iniţiative ar fi acela de a favoriza firma Euromedia, care deţine spaţii de publicitate in staţiile RATB şi, cel puţin teoretic, ar urma să caştige noi clienţi după interzicerea mesh-urilor pe clădiri . "Acest proiect are un singur scop: eliminarea publicităţii stradale, alta decat cea a Euromedia, din staţiile RATB, firmă uşor apropiată de PDL. Şi culmea: chiar consilierii PDL au promovat-o!", sună una dintre una dintre opiniile exprimate pe paginile de internet dedicate problemelor de interes public ce urmează să fie dezbătute de autorităţile publice ale municipiului Bucureşti.
Consilierii PDL spun, insă, că ipoteza favorizării firmei Euromedia este nefondată. "Este o tampenie! Scopurile proiectului sunt legate de imaginea oraşului şi de faptul că multe suporturi de tip plasă sunt amplaste ilegal pe clădiri", precizează consilierul Horaţiu Ţica.
Reprezentanţii Euromedia susţin, la randul lor, că proiectul este binevenit. "Piaţa de outdoor are nevoie de reglementări şi susţinem acest lucru. Odată intrate in vigoare, aceste reglementări nu pot decat să aducă un beneficiu publicităţii stradale şi imaginii Capitalei", spun reprezentanţii firmei.
Potrivit specialiştilor pieţei de outdoor, interzicerea mesh-urilor ii va afecta, firesc, pe cei care beneficiază de un procentaj semnificativ din acest tip de suport publicitar, dar şi pe proprietarii imobilelor ce realizează venituri datorită acceptului pentru amplasarea reclamelor. "Nu cred că trebuie să mai menţionăm că, in unele cazuri, aceste venituri plăteau facturile de intreţinere ale imobilelor sau le diminuau considerabil. Mai mult decat atat, in unele cazuri, amplasarea acestor mesh-uri era binevenită şi din punct de vedere estetic, pentru că acopereau in mare parte părţile inestetice ale imobilelor", spune directorul de vanzări al News Outdoor, Raluca Grigorescu.
Unele asociaţii de proprietari confirmă că, prin interzicerea mesh-urilor pe clădiri, vor pierde bani pe care ii folosesc la renovarea blocurilor. "Eu nu sunt de acord să se voteze interzicerea mesh-urilor, pentru că asociaţia noastră caştigă foarte mulţi mulţi bani de pe urma lor şi am schimbat aproape toate conductele şi am modernizat şi scara blocului. Oamenii sunt foarte mulţumiţi. Vă rog, oameni buni, să ţineţi cont şi de noi, romanii de rand, nu să vă gandiţi doar la ce vedeţi voi, că arată urat. V-aţi intrebat vreodată, cand aţi intrat pe o scară cu mesh-uri pe faţadă, de ce este mai frumoasă decat alta care nu are? Asta e explicaţia, mesh-urile", spune, pe site-ul autorităţilor locale dedicat acestui subiect, Gheorghe Tilea, locatarul unui bloc pe care sunt amplasate suporturi de publictate outdoor.
Deloc de neglijat este rolul acestui tip de comunicare in mixul de marketing, astfel că avantajele de care dispun mesh-urile de dimeniuni mari, "impact, prestigiu, imagine", nu pot fi uşor inlocuite, mai spun cei de la News Outdoor. Pe de altă parte, directorul general Mistic Media,Vlad Ruţă, consideră că, dacă se va trece la interzicerea amplasării suporturilor publicitare de dimensiuni mari, bugetele alocate acestui tip de suport vor migra către outdoor-ul tradiţional.
Reprezentanţii firmelor de publicitate susţin că, din totalul pieţei de outdoor, segmentul mesh-urilor reprezintă intre 15 şi 20%, potrivit Mistic Media, in timp ce News Outdoor il estimează la 40%.

www.standard.ro

[otheitis]

Sapte dintre primii zece advertiseri pe TV, din perioada ianuarie-februarie 2009, au inregistrat scaderi ale volumelor brute investite in publicitate, potrivit datelor Alfa Cont. Per ansamblu, investitiile primilor zece advertiseri au scazut cu 17,5% fata de investitiile primilor zece din perioada similara a anului trecut.
Procter&Gamble, companie care ocupa prima pozitie in top advertiseri dupa primele doua luni din 2009, a inregistrat o scadere a investitiilor in publicitate de 45% fata de perioada ianuarie-februarie 2008, de la 41,8 mil. euro la 22,8 mil. euro. GlaxoSmithKline Europharm si Cosmote sunt singurii doi advertiseri care au inregistrat cresteri.
Astfel, compania farma si-a crescut cu 277% investitiile in publicitate, de la 5,1 mil. euro la 19,3 mil. euro, iar Cosmote a consemnat o crestere a volumelor brute investite de 40%, de la 11,2 mil. euro la 15,69 mil. euro.

Totodata, Danone a investit in 2009 aceeasi suma ca anul trecut, 12,4 mil. euro, in perioadele amintite, in timp ce, in cazul companiei Nestle, se constata o scadere usoara, de 1%, pana la 18,2 mil. euro. Nicu Laita, media director Omnicom Media Group Romania, este de parere ca acest procentaj de scadere nu se va mentine constat pe parcursul anului. „Ianuarie a fost o luna de mare incertitudine pentru majoritatea advertiserilor si agentiilor media, insa, foarte curand, planurile de marketing si bugetele vor fi revizuite si vom intra intr-o relativa normalitate“, a explicat acesta.
Potrivit lui Laita, cea mai optimista estimare arata ca investitiile nete vor scadea cu 5,7–5,9%, pana la o valoare de aproximativ 510 mil. euro (TV – 58%, Print – 17%, Radio – 8%, OOH – 14%, Internet – 3%).

„Avand in vedere contextul economic actual, nu estimam o crestere in 2009. Ar fi foarte bine pentru industria media romaneasca daca, la sfarsitul anului, vom constata ca investitiile au atins nivelul anului 2008, insa acest lucru pare foarte putin probabil in acest moment“, a mai spus media directorul.

In contextul scaderilor din Top 10, Henkel a urcat doua locuri in top, de pe opt pe sase, desi investitiile rate-card in publicitate sunt mai mici cu 12% in primele doua luni ale acestui an comparativ cu perioada similara din 2008, de la 16,67 mil. euro la 14,69 mil. euro. Tiberiu Mercurian, marketing manager Divizia Detergenti Henkel Romania, a explicat pentru Business Standard: „Din perspectiva noastra, o comparatie de genul celei de mai jos, realizata pe un interval de timp pe care noi il consideram relativ scurt – doua luni –, nu este relevanta si nici 100% corecta. Tin sa subliniez faptul ca prezenta noastra in calupurile publicitare tine cont de campaniile noastre de comunicare, ce sunt in stransa legatura cu planul de activitati al fiecarei divizii in parte, respectiv lansari, relansari sau diverse focusuri“, a explicat acesta.

In 2008, piata de publicitate TV a fost estimata la aproximativ 590 milioane de euro, iar pentru 2009 specialistii de pe piata de profil se asteapta la o scadere cuprinsa intre 5% si 15%.

www.standard.ro

[otheitis]

Cosmote Group, care detine in Romania al treilea operator de telefonie mobila, poarta discutii pentru preluarea companiei Telemobil, proprietarul retelei Zapp, au declarat pentru Business Standard surse apropiate discutiilor.
Interesul grecilor pentru Zapp vizeaza licenta 3G a operatorului aflat acum in portofoliul familiei fostului premier libanez Rafic Hariri. Seful Cosmote Romania, Stefanos Theocharopoulos, spunea la instalarea sa in functie, in urma cu un an, ca una dintre prioritatile mandatului sau este identificarea unei solutii care sa permita operatorului furnizarea de servicii de date mobile, in conditiile in care compania greaca este singurul jucator de pe piata locala care nu detine o licenta 3G. Miza este cu atat mai mare, cu cat piata de internet mobil este cotata ca fiind segmentul cu cea mai rapida crestere in contextul unei piete de telecom amenintate de scadere. “La Zapp se desfasoara activitati de due diligence (de evaluare - n.r.). Reprezentantii Cosmote au avut acces in camera de date a Zapp pana pe 13 martie, iar in aceasta saptamana urmeaza sa fie redactat un raport”, sustin sursele citate. Intre cele doua parti au avut loc tatonari inca de anul trecut, discutiile avansand si ajungand in faza demersurilor pentru o tranzactie, care ar putea fi finalizata cel tarziu pana in toamna acestui an, sustin sursele citate. Acestea adauga insa ca ambele parti se arata interesate pentru a incheia rapid afacerea. Reprezentantii Cosmote si ai Telemobil nu au facut nici un comentariu pe acest subiect pana la inchiderea editiei.
Surse de pe piata de M&A estimeaza ca vanzarea Zapp ar putea aduce in conturile Saudi Oger peste 200 mil. euro. Telemobil a fost evaluata la aproximativ 155 mil. euro de expertii casei de investitii Capital Partners, evaluare care a luat in calcul insa numarul de clienti, datoriile si rezultatele raportate de companie in 2007. Intre timp, valoarea companiei este alta, daca luam in calcul faptul ca actionarul majoritar Saudi Oger a adus in companie fonduri de circa 230 mil. euro sub forma de majorari de capital. Pe de alta parte insa, Telemobil a contractat in mai 2008 un imprumut de 220 mil. euro de la China Development Bank. Ultima miscare de proportii pe piata de telecom, business de peste 5 mld. euro pe an, a fost preluarea de gigantul britanic Vodafone a afacerii Connex de la canadienii de la TIW in 2005. Atunci, Vodafone a cumparat la pachet operatiunile TIW din Romania si Cehia intr-o tranzactie de 2,6 mld. euro. In regiune, mai are loc o tranzactie printre ai carei actori se numara Cosmote si Saudi Oger. In Macedonia, Cosmote este in faza in care vinde operatorul local, Cosmofon, iar pentru acesta a depus oferta Turkcell, controlat de Saudi Oger.
Dupa intrarea pe piata a Telemobil, compania s-a concentrat pe furnizarea de servicii de telefonie mobila, in special pentru segmentul corporate, investitiile in perioada 2000-2005 ajungand la 240 mil. euro. Ulterior insa compania a intrat intr-un con de umbra pe piata de telecom, din cauza diferentelor de viziune dintre americanii de la Qualcomm si Saudi Oger, controlat de familia libaneza Hariri. La inceputul anului trecut, noul actionar majoritar, Saudi Oger, a instalat la conducerea Telemobil pe Chris Bataillard, un fost bancher de investiții care a lucrat pentru JP Morgan și Goldman Sachs. Pe piata de telecom, in acest moment Telemobil, Orange, Vodafone, RCS&RDS detin licente 3G, care le asigura accesul la un business cu o rata de crestere de peste 50% pe an. Singurul care nu are licenta 3G este grupul elen OTE, activ pe acest segment prin Cosmote. In Romania, OTE este prezent prin Romtelecom, liderul telefoniei fixe, Germanos, una dintre cele mai mari retele de magazine GSM, respectiv Cosmote. De anul trecut, in actionariatul grupului grec a intrat si gigantul german Deutsche Telekom, care are o participatie de 25%. Cosmote Romania inregistreaza rate trimestriale de crestere a veniturilor si a numarului de clienti de peste 80%. Totusi, cea mai mare parte a clientilor Cosmote Romania, 82% potrivit ultimei raportari, sunt utilizatori de cartele preplatite, iar venitul mediu pe utilizator (ARPU) este de 5,2 euro si se situeaza la jumatatea nivelului raportat de primii doi jucatori din piata Orange si Vodafone. Serviciile de date mobile reprezinta un focus puternic in strategiile tuturor operatorilor de pe piata locala de comunicatii, in conditiile in care rata de penetrare a telefoniei mobile a depasit 120%, iar competitia extrem de crescuta diminueaza ratele de crestere si de profit ale jucatorilor. Reprezentantii Deutsche Telekom impreuna cu managementul OTE vor avea, la sfarșitul acestei saptamani, primele declarații referitoare la planurile de dezvoltare ale companiei germane pe piața locala.
Cosmote

• a intrat pe piata in anul 2005, prin preluarea Cosmorom
• filiala locala a Cosmote Group, parte a companiei grecesti OTE
• al treilea operator de telefonie mobila de pe piata
• singurul jucator fara o licenta 3G
• venituri la noua luni 2008: 203,4 mil. euro, crestere de 93%

Zapp

• a intrat pe piata in anul 2000
• al cincilea jucator de pe piata locala
• detine o licenta 3G din 2006
• avea in iulie 2007 aproape 500.000 de utilizatori
• venituri de 89,6 mil. euro in 2007, in scadere cu 9%
• pierdere neta de 9,3 mil. euro in 2007
• credit de 220 mil. euro, contractat in mai 2008, de la China Development Bank

www.standard.ro

[otheitis]

Grupul de comunicare Bigger si-a incetat activitatea, au declarat pentru Business Standard surse apropiate companiei.
Surse din piata spun ca businessul de publicitate condus de Marcel Straut, managing director, ar fi fost vandut, iar situatia cu privire la actualii angajati (in numar de aproximativ 40) este incerta. Totodata, unul dintre clientii importanti din portofoliul companiei a declarat pentru Business Standard ca a aflat informatia cu doar o ora inainte si ca nu a fost notificat de schimbari in actionariatul companiei sau de o inchidere a acesteia. Surse din Bigger Group au mai explicat ca actualul propietar nu doreste sa pastreze obiectul de activitate pe care il are in prezent compania. Pana la inchiderea editiei, Marcel Straut nu a putut fi contactat. Afacerile Bigger Group s-au ridicat, in 2008, la circa 20,7 milioane de euro, din care 60% au fost generate de componenta de media. In vara anului 2008, Bigger Group intra pe piata din Bulgaria, prin deschiderea unei filiale la Sofia. Extinderea s-a produs prin incheierea unui parteneriat cu agentia independenta de publicitate VPR Advertising. Totodata, compania intentiona sa se extinda si pe alte piete simlare, cum ar fi Iugoslavia. Grupul de companii Bigger a aparut pe piata din Romania in anul 2003, iar la sfarsitul anului 2007 a trecut printr-un proces de rebranding, transformandu-se din Starlink Group in Bigger Group.
Inchiderea Bigger Group este cea mai importanta miscare din piata de publicitate romaneasca, in contextul unei crize financiare care isi spune cuvantul pe piata media prin scaderea publicitatii pe TV, in presa scrisa, outdoor sau indoor.

www.standard.ro

[otheitis]

Ovidiu Ghiman, care a ocupat pana la inceputul lunii martie functia de director comercial al RCS&RDS, este director pentru strategie si dezvoltarea afacerii in cadrul Romtelecom, cel mai mai operator de telefonie fixa de pe piata locala, potrivit reprezentantilor companiei.

“Incepand din luna martie dl. Ovidiu Ghiman s-a alaturat echipei Romtelecom si va ocupa functia de Director pentru Strategie si Dezvoltarea Afacerii, in subordinea Directorului General. Printre responsabilitatile sale in cadrul Romtelecom se numara elaborarea strategiei de dezvoltare a companiei, identificarea de noi oportunitati de business si integrarea lor in actualul model de business al companiei”, potrivit oficialilor Romtelecom.
Ovidiu Ghiman are 31 de ani si este absolvent al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, Facultatea de Stiinte Economice.

http://www.standard.ro

[otheitis]

Autoritatea Nationala de Comunicatii din Ungaria (NHH) a anulat licitatia anuntata in octombrie 2008 pentru o a patra licenta de telefonie mobila, scrie publicatia portfolio.hu, citand un comunicat al institutiei, fapt ce incurca planurile RCS&RDS, unul dintre cei mai mari operatori de comunicatii din Romania, de a-si extinde serviciile de telefonie mobila pe piata ungara.

Astfel, presupunerile pe care participantii la licitatie si-au fundamentat planurile de afaceri nu sunt justificate, iar deteriorarea conditiilor economice genereaza incertitudine asupra finantarii investitiilor pe care castigatorii procesului ar fi trebuit sa le faca, potrivit NHH. RCS&RDS ar fi trebuit ca pana la 1 aprilie sa asigure acoperirea pentru doua orase din Ungaria, conform obligatiilor asumate in caietul de sarcini, si, potrivit unor informatii din piata, compania ar fi in grafic in ceea ce priveste aceste lucrari. De asemenea, autoritatea a considerat ca structura actionariatelor unora dintre participantii la licitatie nu este suficient de transparenta, asa incat ca s-a decis ca anuntarea unui castigator in urma procedurii ar fi mult prea riscanta, mai scrie portfolio.hu. Licitatia de alocare a celui de-al patrulea set de frecvente GSM/UMTS avea ca scop sustinerea mediului concurential pe piata telecom din Ungaria, prin introducerea unor servicii noi si reducerea preturilor. Anuntul privind disponibilitatea licentelor de telefonie mobila a atras patru firme interesate, respectiv Digi Kft (RCS&RDS), DreamCom, Invitel si Mobinet. RCS&RDS furnizeaza pentru piata ungara servicii de telefonie, internet si televiziune. Alexandru Oprea, directorul general al RCS&RDS, declara la sfarsitul anului trecut ca operatorul dispune de resursele financiare necesare inclusiv pentru indeplinirea obligatiilor pe care le-ar presupune o eventuala castigare a unei licente de telefonie mobila pe piata din Ungaria. RCS&RDS are in Romania peste 1,2 milioane de clienti de telefonie mobila. Compania, controlata de omul de afaceri oradean Zoltan Teszari, estima pentru 2008 o cifra de afaceri de 700 milioane de dolari (449,8 mil. euro), in crestere cu 40% fata de 2007. RCS&RDS are operatiuni si in Ungaria, Slovacia, Serbia, Cehia, Croatia si in Moldova. (M.F.)

http://www.standard.ro

[otheitis]

Compania finlandeza Nokia, cel mai mare producator de telefoane mobile din lume, va concedia 1.700 de angajati din departamentele de vanzari, marketing si tehnologie, ca masura de taiere a costurilor determinata de scaderea cererii pentru produsele companiei, scrie Bloomberg. Potrivit oficialilor Nokia, aproximativ 700 dintre cei concediati vor fi in Finlanda, compania urmand sa inceapa consultarile cu sindicatele, cu privire la concedieri. „Taierile de joburi sunt parte a eforturilor noastre de a ne ajusta in conformitate cu evolutia pietei. Disponibilizarile anuntate constituie impactul maxim pe care il vom vedea“, a declarat Eija-Riitta Huovinen, purtatorul de cuvant al companiei. (M.F.)

http://www.standard.ro

[otheitis]

Ziarele centrale s-au confruntat, in primele doua luni ale anului, cu o scadere de circa 40% a veniturilor brute din publicitate, comparativ cu perioada similara din 2008, in timp ce incasarile revistelor s-au redus cu aproape 18%, potrivit datelor Alfacont.

Per total, piata de publicitate in print a scazut cu 26,6%, la rate card, pana la 19,7 milioane de euro. Cifrele prezentate nu iau in calcul categoriile de clienti de publicitate ziare, reviste si posturi TV, precum si concerte, edituri, carti, unde predomina barterele. Scaderea pietei are loc in contextul in care multi advertiseri si-au diminuat bugetele alocate mediului.
Astfel, in perioada ianuarie-februarie, Procter&Gamble si-a redus investitiile la rate card in promovarea in print cu 42%, Nestle, tot cu 42%, iar Beiersdorf Romania cu 64%. Pe de alta parte, daca Chevrolet si-a diminuat bugetul brut cu 42%, pana la 154.168 de euro, Dacia l-a majorat cu 50%, pana la 357.843 de euro, devenind al doilea advertiser din print, ca volum. Cel mai mare buget de promovare in print l-a avut L’Oreal Romania, care a atins la rate card 420.445 de euro, in crestere cu 18% fata de primele doua luni din 2008. Datele Alfacont pe ianuarie-februarie semnaleaza prezenta in topul advertiserilor din print a unor institutii publice, precum Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si Adminstratia Finantelor Publice Arad, prezenta cu machete doar in Curentul.

Datele Alfacont arata ca, pana acum, ziarele sunt cele mai afectate produse de presa, multe dintre titlurile centrale confruntandu-se cu scaderi semnificative. Ziarul Financiar, liderul incasarilor din publicitate in print din ianuarie-februarie 2009, a atras la rate card 936.335 de euro, mai putin cu 34% fata de perioada similara a anului trecut. Veniturile la rate card inregistrate de tabloidul Libertatea, cel mai citit ziar din tara, au scazut si ele cu 30%, pana la 846.508 euro. Concurentul Click! si-a majorat, in schimb, veniturile cu 131%, pana la 323.112 euro, iar Cancan a atras 258.980 de euro, la rate card. Liderul ziarelor quality la nivel de incasari din publicitate este Jurnalul National, cu 556.692 de euro, la rate card, mai putin cu 51% fata de ianuarie-februarie 2008.

Veniturile din publicitate ale Romaniei libere s-au diminuat cu 68%, iar Evenimentul zilei a pierdut 66% fata de anul trecut. Nici ziarele sportive nu au o dinamica mai buna: incasarile publicitare ale Gazetei Sporturilor s-au diminuat cu 51%, iar pentru Pro Sport, cu 50%. Ziarul gratuit Curentul si-a majorat veniturile din publicitate cu 91%, pana la 278.500 de euro, la rate card, iar Ring a atras in februarie 150.232 de euro din advertising (nu a fost monitorizat si in ianuarie). Revistele au avut o dinamica mai buna decat cea a ziarelor in ianuarie-februarie 2009. Ghidul de petrecere a timpului liber 24 FUN ramane liderul incasarilor, cu 2,7 mil. euro, la rate card, in scadere cu 3,7%. Potrivit datelor Alfacont, titlurile locale pentru femei au avut o dinamica mai buna decat revistele internationale. Revista Femeia si-a majorat veniturile brute din publicitate cu 46,6%, Femeia de azi, cu 61,8%, iar Avantaje a scazut usor, cu 10,9%. In schimb, veniturile Elle au scazut cu 38,6%, la rate card (datele includ numai revistele din Top 10).

Mirela Murariu, director de publicitate Newspapers Division Ringier Romania, spune ca piata de publicitate in print va creste ca volum in urmatoarele luni, fata de inceputul anului, mai ales ca va fi si perioada Sarbatorilor pascale. „Nu putem vorbi insa despre redresarea bugetelor. Veniturile ziarelor vor fi in continuare mai mici cu 35–40% fata de 2008“, a precizat Murariu. Nici specialistii din agentiile de media nu vad in urmatoarele luni redresarea bugetelor alocate presei scrise.

http://www.standard.ro

[otheitis]

Dupa 16 ani, postul de televiziune Sci Fi, parte din NBC Universal, prezent si pe piata romaneasca prin reteaua DCS, isi schimba numele in SyFy, din luna iulie a acestui an, potrivit publicatiei AdWeek. Prin aceasta schimbare, reteaua incearca sa atinga o serie de obiective de marketing pe termen lung, odata cu ratinguri mai bune. Site-ul se va transforma in syfy.com. De asemenea, postul va avea si un nou logo, reteaua alegand sa renunte la imaginea planetei Saturn in favoarea unui bloc de text. (A.T.)


http://www.standard.ro