Raspunsurile corecte in ordinea intrebarilor de sus sunt:c;d;a;e;a;c;a;b;c.
Acum sa incepem cu cateva imagini,exemple in legatura cum arata cerul in diferite lungimi de unda.

(foto1)

foto1-Cerul in domeniul vizibil. Putem vedea stele (sursele punctiforme), Calea Lactee (banda luminoasa care taie imaginea formata din stele, gaze si praf) si cateva galaxii.

Mai simplu: cum am vedea cerul daca am putea vedea undele radio,infrarosii, ultraviolete, razele X si razele gama. Fiecare dintre imagini ne va arata tot cerul.

Incepem cu domeniul vizibil, lungimea de unde la care sunt sensibili ochii nostri in mod natural. Suntem sensibili numai la o mica parte din spectrul electromagnetic, fiind practic aproape orbi. Ochii nostri sunt sensibili la lungimea de unda a luminii emise de Soare pentru ca am evoluat in vecinatatea Soarelui. Radiatia electromagnetica cu lungimi de unda intre 389 nm (nanometri) si 760 nm (nanometri) este detectata de ochiul uman si este numita de catre noi lumina. Aceasta este compusa din toate culorile curcubeului. Lumina cu lungimea de unda de 550 nm este cea la care ochiul este cel mai sensibil, fiind situata in partea verde a spectrului.
Acest tip de lumina este emis de stele, este reflectat de planete, asteroizi, comete. Putem vedea pe cer toate aceste obiecte, impreuna cu nebuloasele (gaz si praf care reflecta lumina si gaz care emite lumina). Totusi mare majoritatea obiectelor emit radiatie si in celelalte lungimi de unda, la care noi suntem „orbi”. Galaxiile, mari aglomerari de stele si nebuloase arata intr-un fel privite in domeniul vizibil si in alt fel privite in alte lungimi de unda. La fel si stelele: stelele reci sunt mai stralucitoare in infrarosu, iar cele foarte fierbinti in ultraviolet. Praful interstelar care este „vazut” de noi prin lipsa luminii, poate straluci puternic in infarosu.



(foto2)
-foto2 :Cerul in domeniul vizibil

Lipsa luminii nu inseamna lipsa radiatiei. Avem lungimi de unda mari, infarosu si radio, care nu pot fi detectate in mod natural de noi. La fel se intampla in partea dreapta a spectrului, unde lungimea de unda scade si energia creste (ultraviolete, raze X, raze gama).

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++


Iarna s-a terminat, dar pe cer inca mai staruie. Dovada sunt patru roiuri stelare care pot fi observate prin binocluri si instrumente mici.

(foto3)

-foto3: Roiurile stelare pe care le veti observa sunt raspandite prin Galaxie. Unele mai apropiate, altele in alt brat spiral.


Primul roi deschis se afla in constelatia Taurus si se numeste „Pleiadele”, Messier 45 sau „Cloșca cu Pui”. L-ati remarcat cu siguranta, pentru ca se veade foarte usor cu ochiul liber. Noua stele pot fi vazute fara nici un instrument, cea mai stralucitoare purtand numele de „Alcyone”. Urmeaza (in ordinea descrescatoare a stralucirii) Atlas, Electra, Maia, Merope, Taygeta, Pleione, Celaeno si Asterope. Stelele din Pleiade sunt de fapt un roi stelar deschis foarte apropiat, la numai 440 de ani lumina departare. In roi se afla mult mai multe stele (aproximatv 1000) care pot fi vazute prin instrumentele astronomice sau pot fi fotografiate. Se pare ca toate aceste stele s-au format acum 100 de milioane de ani si vor mai coexista inca 250 de milioane. In prezent se delpaseaza impreuna prin spatiu, dar in viitor se vor dispersa din cauza miscarilor proprii ale lor.
Pentru a gasi Pleiadele trebuie sa priviti inspre vest, intre orele 21-23, la sfarsitul lui martie si inceputul lui aprilie. Cate stele vedeti?


(foto4)


-foto4 :Harta pentru cautarea Pleiadelor. Cele mai slabe stele de pe harta se pot vedea prin binoclu.

Urmatorul roi stelar se afla in constelatia Cancer (Racul), intre stelele delta si gama. Indreptati un binoclu in acea regiune si veti vedea usor cateva zeci de stele. Roiul se numeste Messier 44 sau „Praesepele”. M44 este unul dintre cele mai apropiate roiuri stelare de Soare. Se afla la aproximativ 600 ani lumina si contine cam 1000 de stele dintre care 68% pitice rosii, 30% asemanatoare cu Soarele si 2% stele de tip spectral A (mai mari si mai fierbinti decat Soarele). Varsta acestora este de 600 de milioane de ani.
Cei care au cer lipsit de lumini arficiale pot vedea chiar cu ochiul liber o pata difuza in locul unde se afla roiul. Fara instrumentele astronomice putem vedea doar lumina combinata a celor 1000 de stele.
In lunile martie si aprilie 2010, planeta Marte se va afla in regiunea unde este pozitionat si roiul, asa ca o puteti folosi ca punct de plecare.


(foto5)
-foto5 :Harta pentru cautarea roiului Messier 44. Cele mai slabe stele de pe harta se pot vedea prin binoclu.
---va urma---