Eu cu cine votez?

[milumil]

Na ca sa sucit
IUDA

http://www.youtube.com/watch?v=lW-wohrt2Yo

[Einstein]

Votati Geoana - votati psd - votati ilici!
http://tinyurl.com/y9qntx4


PS:
http://tinyurl.com/yfelgz7
http://tinyurl.com/6d9fva

[Einstein]

Sa ne amintim:

Oficial, printr-o controversată declaraţie de avere, el a recunoscut un teren intravilan de 1.000 mp, un Volkswagen din 2001, o jumătate de apartament din 1988, conturi in Romania de 17.965 dolari şi 100 milioane lei şi un cont in SUA, de 175.000 dolari. Intrebat asupra provenienţei celor 192.000 de dolari din conturile sale, Geoană a declarat că ei provin din banii caştigaţi ca bursier la şcoala de Administraţie Franceză (1991-1992) şi din salariul pe care l-a avut ca ambasador in SUA. Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat pentru un cotidian central: „Nu se pot face economii de acest gen. Am multe cunoştinţe care lucrează in mediul diplomatic şi care au venituri comparabile cu cele pe care Mircea Geoană le-a avut in Statele Unite. Mi-au spus că e greu, e chiar imposibil să strangi mai mult de 11.000, maximum 15.000 de dolari in patru ani. Toţi mi-au mărturisit asta”. In contul lui Mircea Geoană a fost trecut şi un teren din Buşteni, a cărui valoare este de aproximativ 450.000 de dolari. Terenul aparţine insă socrilor lui Mircea Geoană şi a fost obţinut printr-un schimb cu Romsilva, condusă de pesedistul Gheorghe Gavrilescu. Soţii Costea au cedat Regiei Pădurilor 5.000 mp in localitatea Băneşti şi au primit in schimb, in baza Legii nr. 69/1991, un teren de 4.000 mp in cartierul Zamora din Buşteni. De asemenea, faptul că Ion Iliescu l-a numit la un moment dat „prostănac” si „comunist”, l-a stigmatizat pe toată perioada sa de cariera politică.
Mircea Geoană a fost menţinut pe intreaga durată a presedintei lui Emil Constantinescu, ca ambasador in Statele Unite ale Americii. Una dintre explicaţii a fost aceea că Geoană a reuşit să se facă plăcut la Washington, soţii Geoană fiind persoane prezentabile şi inteligente, care ştiu să intreţină o discuţie in limba engleză. S-a mai spus, la fel, că după ce a aflat că Emil Constantinescu a caştigat alegerile din 1996, Mircea Geoană i-a trimis acestuia o scrisoare prin care şi-ar fi exprimat bucuria că, in sfarşit, „am scăpat” de „stafiile trecutului” sau „de cancerul democraţiei romaneşti”. Scrisoarea, trimisă prin fax preşedintelui Constantinescu, l-ar fi determinat pe acesta să-l menţină la Washington pe ambasadorul Geoană. Deşi, in mai multe randuri, s-a evocat existenţa acelui răvaş, pană in prezent nimeni n-a reuşit să producă dovada că ar fi existat.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Geoan%C4%83

[Sandutsu]

Salut baieti In Basarabia 90% din cei care au participat la alegeri au votata Basescu !

[milumil]

Acest articol este atat de socant, că multora nu le vine să creadă, că Mircea Geoană este un rechin atat de mare. Ii asigur insă pe cititori, că am toate documentele (cu număr de inregistrare, data, cine le-a semnat etc.) despre cele scrise in acest articol.

Tatăl beizadelei a fost General de Securitate sub Comunisti. Academia Catavencu a publicat fotografia Generalului Geoană “umăr la umăr” (ca să folosesc expresia din A.C.) cu Generalul trădător Pacepa. Generalul Geoană n-a fost insă un oarecare general de securitate. Se bucura de atata incre-dere din partea membrilor CPEx, incat i se acordau misiunile cele mai delicate.

Revista Historia, anul 2, nr. 30 din mai 2004, publica, in documentarul „Revolutia romana“, stenograma emisiunii Nasul, de la postul de televiziune B1Tv, la care au participat Victor Athanasie Stanculescu, Radu Moraru si Ion Cristoiu. Dumitru Burlan, locotenent-colonel in Directia V Securitate si Garda, declara in interviul-fluviu „Eu am fost sosia lui Nicolae Ceausescu“, acordat lui Viorel Patrichi, publicat in revista Lumea magazin si editat ulterior ca volum cu acelasi titlu: „De toate adaposturile se-crete raspundea generalul Geoana, tatal lui Mircea Geoana, ministrul de Externe“. (vezi Lumea magazin, numarul 10, 2001, „Politica si servicii secrete“). Contactat la telefon pe 22 mai, locotenent-colonelul Burlan a reafirmat cele declarate in interviu.

Deocamdată atat despre Generalul de Securitate Ioan Geoană, tatăl beizadelei Mircea Geoană, scumpul si frumosul (dar găunosul, pe dinăuntru) Ministru de Externe. Intr’un alt articol voi scrie despre crimele acestui tată de beizadea in timpul asa zisei “revolutii” cand el era custodele tuturor tunelelor secrete de legătura ale lui Ceausescu, atat cele care deserveau clădirile oficiale, cat si cele personale.
In 1996, la propunerea lui Năstase, Mircea Geoană a fost trimis ca ambasador la Washington, in locul lui Aurel-Dragos Munteanu. Din curiozitate, m-am dus la Washington să-l cunosc personal pe noul ambasador. Un tip fără sare si fără piper, ce nu stia să lege două cuvinte, gangăvit, bleg si lipsit total de cultură generală. Am vorbit englezeste cu el, să văd ce stie. M-a bufnit rasul. Vorbea o engleză de baltă ca tiganul din Cotroceni. Ambasada Romaniei are o vilă frumoasă si un apartament mare pentru resedinta ambasadorului. Beizadelei nu i-a plăcut apartamentul in care au stat toti ambasadorii din’naintea lui si a inchiriat un amartament si mai mare in zona rezidentială de lux a Washingtonului, pentru care a plătit tot timpul o chirie de 150.000 $ pe lună!! Stiti ce’nseamnă asta? Cu 150 de mii de dolari iti poti cumpăra in orice Stat sau oras o casă pentru intreaga familie, cu 7-8 camere, bazin de inot, gradină in spatele casei si iarba specială si flori in fata casei, cum au toate casele familiare in America.

Escrocul de Geoană n-a dat banii din punga lui. Nu-l durea sufletul de cei multi nemancati, desculti si dezbrăcati de acasă. Beizadeaua făcea parte din esalonul de varf comunist. S-a născut la Spitalul Coltea, a copilărit in zona Primăverii cu alte beizadele de “inalti demnitari” comunisti. Si habar navea ce-i aia să te duci să imprumuti o oală de mălai dela vecini, sau să strangi de pe camp, după ce tăranii isi luau recolta, un pumn de cartofi rămasi pe brazdă. Dar să revenim la aventurile de pe timpul cand era ambasador la Washington.

Guvernul Monstruoasei Coalitii a incheiat un contract cu firma CASE, una dintre cele mai mari com-panii din Statele Unite, ce fabrică masinării si utilaje agricole, ca să aducă in romania sămantă selec-tionată, masinile si echipamentele necesare, să invete tăranii romani metodele americane, la fata locu-lui, adică să cultive ei insisi cu oamenii lor americani, ca tăranii nostri, să vadă cum se lucrează pămantul. Să-i invete pe inginerii agronomi managementul in agricultură. Contractul incheiat avea o valoare de 160 de milioane de dolari. Alfred H. Moses, ambasadorul american la Bucuresti, auzind de un asa gheseft i-a telefonat imediat, prietenului său Mircea Geoană la Washington.. Ambasadorul Romaniei i-a spus lui Moses să ia de indată legătura cu Ionut Costea, cumnatul lui, care era Secretar de Stat in Ministerul de Finante. Toti trei, impreună cu alte cozi de topor, Ioan Avram Muresan, Min-istrul Agriculturii, Remus Opris, Secretarul General al Guvernului, si altii, au lucrat impreună si au anulat contractul cu CASE.

Moses a vrut initial să treacă contractul pe numele firmei, Covington & Burling, din Washington, D.C., unde el era actionar. Era insă o firmă de avocatură, si banda de hoti, sfătuindu-se impreună, au ajuns la concluzia că se vor face de băscălie. O firmă de avocatură din Washington, să facă agricultură in Romania. Ar fi ras si curcile. După cum spune “Human Rights Report” scris de Vera Munteanu, si Mihai Albulescu, Ionut Mircea Costea a fost principalul om de lobby din Guvernul Romaniei care a sustinut consecvent ideea semnarii contractului intre corporatia americana “TransChem Finance & Trade Corporation”, profilata pe activitati legate de agricultura, si SNIF (Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare). Cu doi ani inainte, in 1995, TransChem derulase un contract similar in Ucraina, soldat cu un esec rasunator, care a generat un puternic scandal de presa.

La acea vreme, insa, Ministerul Finantelor al carui demnitar era si Costea, nu a tinut cont de situatia de peste granita de nord, ci a acceptat sa fie garantul unui credit de 80 milioane de dolari pentru contractul incheiat intre unitatea din subordinea Ministerului Agriculturii si TransChem fiindcă Alfred Moses avea interese personale in această firmă. Pe hartie, obiectivele contractului erau: “…modernizarea sistemului de irigatii, asigurarea parcului agricol cu utilaje de mare capacitate, re-ducerea costurilor la lucrarile agricole, implicarea furnizorilor de utilaje, intr-o etapa ulterioara, la producerea acestora in Romania”. Din momentul semnarii contractului, derularea acestuia a intrat intr-un con de umbra. Nu au existat rezultate palpabile in teren, proportionale cu valoarea investitiei.

De altfel, suspiciunile au planat inca de la inceputul semnarii contractului. Potrivit acestuia, Tran-sChem a demarat o mega-afacere cu un numar de unitati agricole private, iar pe suprafetele de teren astfel obtinute au luat fiinta asa zisele ferme de tip american. Asociatiile agricole mixte trebuiau sa ramburseze creditul din surplusurile de recolta obtinute. In schimbul lucrarilor executate, compania americana nu a primit si nu a vandut nici un stiulete de porumb sau vreun bob de grau. Bun de plata a ramas doar statul roman. Investitia totala a americanilor s-a ridicat la aproximativ 11 milioane de dolari.

Numai ca, esecul care se intrezarea nu le starnea motive de ingrijorare. Indiferent de rezultate, pentru ei afacerea avea un profit de 800 la suta. In HG nr. 686/1997, Ministerul Finantelor, pe atunci condus de Mircea Ciumara si de Costea, a fost autorizat “sa garanteze, in numele statului, dobanzile, comisioanele, spezele bancare, primele de asigurare, precum si alte cheltuieli aferente creditului garantat”. Imprumutul extern, in valoare de 160 de milioane de dolari, a fost acordat de Citybank N.A. – SUA. Jumatate din suma a fost aruncata pe fereastra de pagubosul program ROMAG ‘98. Reprezentanta TransChem in Romania a fost firma TransAG Production Company.

Teapa a inceput sa se con-tureze prin 1998, cand s-a constatat ca societatea mentionata, care avea obligatia sa importe utilajele agricole, nu adusese nici unul in tara. In actionariatul TransAG figurau unsprezece cetateni americani. Impreuna, nu detineau nici macar 1% din firma. In schimb, 99,8916% erau in proprietatea firmei T-AG Limited, cu sediul in Limassol, Cipru. SNIF nu a detinut nici o actiune in societatea care a implementat programul ROMAG’ 98. Conform HG686 /1997, aceasta ar fi trebuit sa fie SC Agroserv Consult SRL, care, in proportie de 49%, apartinea SNIF. Numai ca, dupa sosirea sa din SUA, Ioan Avram Muresan, ignorand actul normativ, a desemnat firma TransAG sa aplice programul.

Nerespectarea obligatiilor contractuale de catre TransAG in proiectul romano-american nu l-a impiedicat deloc pe ministrul Muresan sa concesioneze acestei firme si lucrari la SC Insula Mare a Brailei SA. TransAG a incasat valoarea prestarilor de servicii, dar a uitat sa mai vireze vreo suma catre SNIF.

In prezent, TransAG se afla in reorganizare judiciara. Escrocheriile de proportii au fost scoase la iveala de un control recent al Corpului de Control al MAPAM. In paralel, Curtea de Conturi a efectuat o alta verificare. De data aceasta, rezultatele au fost tratate cu discretie desavarsita. Anul trecut, efectele nefaste ale programului ROMAG ‘98 au fost evaluate. In mai 2003, Guvernul a emis ordonanta de urgenta 42/2003, privind preluarea de catre AVAB a creantelor SNIF. In nota de fundamentare a actului normativ se argumenteaza: “Datorita schimbarii structurii de proprietate a pamantului, fata de 1997 cand ROMAG’98 a fost aprobat, actiunea de identificare a terenurilor care sa indeplineasca conditiile cerute de Program este foarte dificila”.

Printr-o coincidenta sau nu, agricultura nationala a Georgiei se afla tot in mana TransChem, această firmă fantomă si plină de escroci si rechini internationali. Georgia face parte si ea din aria de responsabilitati ale directorului zonal al BERD, Ioan Mircea Costea, căruia cumnatul său, Mircea Geoană, i-a aranjat un post căldut de milioane de dolari. Sunt tare curios cum o va scoate la capăt Ionut Mircea Costea cu Mihail Saakasvili, Presedintele Georgiei, care este un nationalist si un patriot desăvarsit. Cred că va veni cu coada’ntre picioare, dacă nu va face inchisoare pe celelalte maluri ale Mării Ne-gre, adică pe latura de Răsărit.

O alta situatie catastrofala pentru statul roman, in care s-a implicat fostul secretar de stat Ioan Mircea Costea, a fost asa-zisa recuperare a unui miliard de dolari, bani trecuti la datoria publica. Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, redactat la acea vreme, imensa suma a provenit din angajarea unor plati din fondurile publice pentru importul de titei si dotarea cu echipamente si utilaje ale unor mari rafinarii. Mai multi reprezentanti ai Bancii Nationale, ai defunctului FPS si ai MFP s-au constituit intr-un “Comitet de Coordonare”, al carui presedinte era chiar Costea. Rambursarile au inceput timid, dar totul s-a incheiat foarte repede si intr-o nebuloasa totala. Interesele demnitarilor din acea vreme, legate de recorelarile datoriilor anumitor rafinarii, au primat in fata peticirii unui buget national faramitat.

Pomposul “Comitet de Coordonare” nu s-a dovedit a fi decat un bluf guvernamental. Faptele “patriotice” ale lui Costea au o istorie bogata. La sfarsitul mandatului, guvenul Isarescu a aprobat (HG 1043/2000) un contract de cesiune incheiat intre statul roman si SC Argirom International SA, firma baronului PSD, Iosif Armas. Obiectul contractului era vanzarea de catre Ministerul Finantelor firmei lui Armas a creantelor Romaniei rezultate din activitati de comert exterior in Angola, pana in 1989. Datoria tarii africane catre noi se ridica la aproximativ 18,7 milioane de dolari. Conform documentului, Argirom incasa intreaga datorie, iar statul se alegea cu praful de pe toba, adica doar cu 15% din suma. Cu alte cuvinte, bugetul nu s-ar fi rotunjit din toata aceasta afacere decat cu 2,8 milioane de dolari, din aproape 19 milioane. Dar despre acestea si multe alte fapte de vitejie ale cumnatilor Mircea Geoană si Ionut Costea, altădată.

Fiindcă Redactorul Sef este un om foarte strict, nu pot să scriu in acest articol mai multe amănunte, dar vă promit că voi reveni. Pană atunci vă rog să vă delectati cu cateva răspunsuri de scoală primară ale Domnului Ministru de Externe, date D-nei Valeria Sercan dela Evenimentul Zilei.

“Ce stiti despre cabana Sipa de Busteni care se invecineaza cu terenul detinut de socrul dumneavoastra?
Nu stiu ce-i cu ea. Eu stiu ca acolo au ei niste constructii, dar nu stiu altceva. Nu am idee. Nu, nu stiu.

In declaratia de avere ati trecut ca detineti 50 la suta dintr-un apartament.
Nu eu, sotia mea. Este 50 la suta din apartamentul parintilor ei, care este detinut impreuna cu fratele ei.

Pe ce strada este acest apartament?
S-a schimbat denumirea strazii. Uruguai se numeste acum. Este pe undeva pe linga piata Charles de Gaulle. Acolo au stat mult timp parintii ei, nu noi.

Noi am descoperit un apartament ce va apartine, pe strada dr. Felix Iacob.
Acolo a fost locuinta noastra inainte sa plecam in America. Acolo am stat de cind ne-am casatorit.

Al cui este apartamentul?
Cred ca este… Nu stiu. Nevasta-mea stie. E al nostru. Nu e trecut in declaratie? Eu stiu ca e trecut in declaratie.

Nu este trecut, din moment ce apare doar 50 la suta dintr-un apartament despre care spuneti ca apartine sotiei dvs.
Inseamna ca acolo este. Nu stiu. Efectiv nu stiu. Cu scuzele de rigoare. Sa o intreb pe sotie. Nu e o chestiune de… Daca ma sunati in cinci minute va spun, caci ea e sefa cu lucrurile astea. ”

Vă amintiti că un fermier spunea că are atatea ouă că nu le poate număra? Domnul Ministru de Ex-terne are atatea case si apartamente că nici el nu le poate număra. Cand el, sotia lui si mama soacră, Margareta Costea, impreună cu alte rude si prieteni se vor intelege si vor impărti cine ce are, ne vom da seama cine este proprietarul celor 3 vile in Primăverii, vreo 6 apartamente de lux, cabane, locuri intravilane etc. Sic transit gloria mundi!!

Si incă un amănunt, de mai mică importantă: Domnul Ministru a trecut in declaratia de avere că are conturi in străinătate in valoare de 195 mii dolari. Domnul ministru a făcut o mică eroare: a uitat să adauge cele trei zerouri dela sfarsit. Domnia Sa are nu 195 de mii, ci 195 de milioane de dolari. In declaratia de avere, Domnul Ministru a spus ca are doar o masina Volkswagen si un teren de 1000 mp.

Si un amănunt politic. Cand Monstruoasa Coalitie a venit la putere, domnului ambasador ii tremurau genunchii că va fi măturat. S-a sfătuit cu sotia lui si i-a trimis o telegramã de felicitare lui Emil Constantinescu, numindu-l pe Ion Iliescu ,,cancerul democratiei romanesti”, ca să se lingusească pe langă noul presedinte. In 1997, la sugestia cumnatului sãu, Ionut Costea, membru PNTCD, secretar de Stat la Finante (unde era ministru vicepresedintele PNTCD Mircea Ciumara), Mircea Geoanã se inscrie in secret in PNTCD si isi confirmã atasamentul fatã de Guvernul Ciorbea si presedintele Emil Constantinescu. Cand PSD a furat alegerile in 2000 si a venit la putere, tot in secret a rupt carnetul de partid PNTCD si s-a inscris la PSD unde este vicepresedinte!
Sursa:http://ro.altermedia.info/coruptie/m...onal_1472.html

[zildan]

Nu va mai agitati atata. Poporul nu mai vrea scandal, in consecinta NU VOTEAZA CU MARINARUL!
Cel mai bun era Crin dar nu are masina de partid in spate!

[hd56fox]

Oricum parerile pe aici sunt clar impartite. Avem in principiu doua tabere. Nu cred ca cineva va convinge pe altcineva din cealalta tabara. Ne cam pierdem timpul din pacate. Nu prea am vazut niciunul care nu stie ce are de facut si ar fi cerut vreo parere. Nu facem decat sa ne autoconvingem ca avem dreptate fiecare in parte. Pe aici nu citesc prostii , doar cei care au cate ceva in cap. S-ar putea doar ca tabara lor sa fie gresita. Timpul le rezolva ca de obicei pe toate si vom afla destul de curand, ca de fiecare data, cata dreptate a avut fiecare. Bine ar fi daca am sustine idei si nu indivizi (dubiosi aproape toti) Se consuma prea mult timp peste tot , pentru a demonstra ce a facut celalalt si nu ce vrea sa faca in viitor. Astia ii avem deocamdata si cu astia defilam.
Mai bine sa bem o bere impreuna , fie ea chiar si de asta virtuala