Activitățile spionilor sunt legale în Austria

Guvernul austriac vrea să înăsprească legea care a făcut din Viena capitala europeană a spionajului după ce un scandal de trădare în favoarea Rusiei a zguduit serviciile de informații ale țării, anunță ORF , societatea austriacă de radiodifuziune.


„Suspectez că în oraș există mai mulți agenți, informatori și acoliți ai rușilor decât polițiști”, afirma despre Viena, în februarie 2023, Christo Grozev, unul dintre principalii jurnaliști de investigații ai site-ului Bellingcat.

Grozev, un bulgar care a locuit aproape 20 de ani în capitala austriacă, și-a justificat astfel decizia de a nu se mai întoarce dintr-o vizită în Statele Unite, afirmând la momentul respectiv că mai multe surse ale sale din comunitatea de informații i-au spus că ar fi în pericol dacă ar reveni în Austria.

Motivul nu ține doar de relațiile istorice apropiate dintre Viena și Moscova, ci de însăși legislația austriacă. În Austria activitățile de culegere de informații și spionaj sunt ilegale doar dacă sunt îndreptate împotriva țării, nu și a altor state.

Ministrul austriac al justiției Alma Zadic (de la Partidul Verde) a anunțat însă joi că articolul relevant din Codul Penal va fi înăsprit. Partidul Popular Austriac (OVP) al cancelarului Karl Nehammer a declarat că, în principiu, susține cererea, cu anumite condiții.

Zadic a dat asigurări însă că în viitor spionajul în Austria de către serviciile de informații străine nu va fi pedepsit doar dacă este îndreptat împotriva intereselor austriece, ci și dacă sunt spionate alte state sau organizații internaționale.

„Trebuie să ne asigurăm că toate activitățile de spionaj din Austria sunt pedepsite, indiferent împotriva cui sunt îndreptate”, a subliniat ea, adăugând că un proiect de lege corespunzător este deja în curs de elaborare și că se așteaptă la o decizie rapidă.
Activitățile spionilor sunt legale în Austria

În prezent, Articolul 256 din Codul Penal austriac prevede că „înființarea sau operarea unui serviciu secret de informații în detrimentul Republicii Austria sau sprijinirea în vreun fel a unui astfel de serviciu de informații se pedepsește cu o pedeapsă de la șase luni până la cinci ani de închisoare”.

Legislația care datează din perioada Războiului Rece, când Austria a menținut o neutralitate strictă, a fost tot mai criticată în ultimii ani în condițiile în care numeroase organizații internaționale precum ONU, OSCE și OPEC își au sediul la Viena.

Societatea austriacă de radiodifuziune notează că, din cauza acestei legi, Austria este considerată un „loc de muncă” relativ sigur pentru serviciile de informații străine. Există doar o excepție pentru serviciile de informații militare - acestea sunt în general interzise. Cu toate acestea, nici măcar FSB-ul de la Moscova nu se definește ca atare, denumirea sa oficială fiind de serviciu de „securitate”.

Ministrul austriac al internelor Gerhard Karner, unul dintre cei mai influenți membri ai OVP, și-a exprimat deja susținerea pentru inițiativa colegei sale de la Partidul Verde, afirmând că „înăsprirea pedepselor” în domeniul spionajului este „absolut necesară”.

El a legat însă aprobarea modificării legislative de o cerere pe care Verzii au respins-o până acum. OVP vrea ca pe viitor autorităților să li se permită să asculte și apelurile telefonice efectuate prin intermediul serviciilor de mesagerie.

Karner a cerut un „standard internațional” conform căruia „formele moderne de comunicare să poată fi, de asemenea, monitorizate de poliție conform unei hotărâri judecătorești”.
Scandalul de spionaj care a tulburat apele la Viena

Egisto Ott, un fost angajat al acum defunctului Birou Federal pentru Protecția Constituției și Contraterorism de la Viena, echivalentul austriac al unui serviciu de informații interne, a fost arestat vinerea trecută alături de un alt suspect. Anunțul a fost făcut de Parchetul General din capitala austriacă.

Parchetul nu a oferit detalii despre natura acuzațiilor de spionaj, rezumându-se la a afirma că ele au legătură cu abuzuri în funcție și au prejudiciat Austria.

Însă potrivit presei austriece și germane, Ott este suspectat că a transmis informații clasificate lui Jan Marsalek, un fost membru al consiliului de administrație al companiei germane de plăți Wirecard, care a implodat în mod spectaculos fără avertisment în vara lui 2020.

Despre Marsalek, care a ocupat și funcția de CEO al Wirecard cu până o lună înainte de prăbușirea companiei, se crede că a fost un informator sau agent al serviciilor secrete rusești. El a dispărut fără urmă după descoperirea fraudei de la Wirecard și rămâne de negăsit după aproape 4 ani de când a fost dat în urmărire de Germania.

Ziarul austriac Falter a scris că, sub pretextul monitorizării extremiștilor, Ott spiona de fapt în numele Rusiei pe oponenții regimului lui Vladimir Putin.

Falter, care a obținut o copie a rechizitoriului întocmit de procurori împotriva lui Ott, notează că acesta citează exemplul unui fost agent FSB care a fugit din Rusia împreună cu familia și a primit azil în Muntenegru. Pentru a-l urmări pe fostul agent rus, Ott „a folosit cu rea-voință și în cunoștință de cauză autoritatea sa”, au scris procurorii.
[Only registered and activated users can see links. Click Here To Register...]

[Only registered and activated users can see links. Click Here To Register...]