Cum a devenit Austria fortăreața Rusiei în Europa

Camera de Comerț austriacă nu s-a gândit că găzduirea unui eveniment de networking confortabil la periferia Moscovei ar putea să ridice semne de întrebare în unele părți. În timp ce un frig record a cuprins capitala rusă în ianuarie, filiala locală a văzut o oportunitate de a organiza „un cerc de afaceri austriac sportiv la Moscova, cu schi fond în Odintsovo, un parc pentru cultură, sport și relaxare”.

În speranța de a atrage unele dintre sutele de companii austriece active în Rusia și pe partenerii lor de afaceri, camera a oferit chiar echipament gratuit și instructori pentru a-i ajuta pe cei neinițiați să navigheze prin „pădurile înzăpezite”, urmat de o recepție la un bar local.

Camera a renunțat la eveniment abia după ce un reporter al platformei austriece de investigații ZackZack a întrebat despre acesta.

Evenimentul eșuat de la Moscova exemplifică abordarea ambivalentă pe care țara alpină a adoptat-o față de Rusia de când președintele Vladimir Putin a lansat un atac brutal asupra Ucrainei anul trecut: Viena nu vrea să fie văzută ca sprijinind deschis Moscova, dar este, de asemenea, precaută să nu producă daune permanente unei relații care a fost destul de profitabilă pentru țară timp de decenii.

În timp ce Austria nu a fost deloc singura țară care a îmbrățișat cu entuziasm Rusia în perioada premergătoare asaltului pe scară largă al lui Putin de anul trecut, niciun membru al UE nu a avut mai multe dificultăți în a renunța la ea (Ungaria nici măcar nu pare să încerce).

Chiar dacă Austria a sprijinit Ucraina cu un ajutor umanitar substanțial, a primit zeci de refugiați, a aprobat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei și l-a criticat public pe Putin pentru încălcarea normelor internaționale, în culise, legăturile comerciale dintre cele două țări rămân ferm intacte, în special în domeniile energetic și financiar.

A fost un exercițiu de echilibru dificil. Atunci când cancelarul austriac Karl Nehammer a decis în aprilie anul trecut să fie primul lider european de după invazie care a zburat la Moscova (via Kiev) și să se întâlnească cu Putin de la om la om, a încercat să vândă acest lucru ca pe o misiune de pace și ca pe o „datorie” solemnă a sa. Criticii europeni ai Austriei au simțit o poveste de acoperire. Deși puține detalii au ieșit la iveală din ceea ce Nehammer a numit o „conversație dură și sinceră”, scepticii au remarcat că gazul rusesc către Austria a continuat să curgă, în contrast cu Germania.

Partenerii occidentali ai Austriei au tolerat mult timp relațiile acesteia cu Rusia, dar războiul din Ucraina a ridicat miza, iar Viena se află brusc sub presiune din toate părțile. Criticii de pe ambele maluri ale Atlanticului spun că îmbrățișarea de către Austria a „neutralității militare” trădează un cinism adânc înrădăcinat în rândul elitelor țării în relațiile cu Rusia și reprezintă o amenințare substanțială la adresa unității europene în ceea ce privește Ucraina.

„Austria este, cu siguranță, veriga slabă a UE în ceea ce privește Rusia”, a declarat un oficial de rang înalt al Comisiei, subliniind ceea ce persoana respectivă a descris ca fiind infiltrarea cu succes a Moscovei în cadrul instituțiilor țării de-a lungul anilor.

Pentru UE, care se luptă deja să facă față flirturilor veșnicului băiat rău maghiar Viktor Orbán cu Putin, refuzul Austriei de a se dezangaja agresiv de Rusia complică și mai mult eforturile de a prezenta un front comun. Temerea Bruxelles-ului este că, în timp, apariția unei zone tolerante față de Rusia în inima geografică a Europei, care să cuprindă Ungaria și Austria, s-ar putea răspândi, oferind Rusiei un avantaj în efortul său continuu de a crea o fisură pe continent.

Alexander Schallenberg, energicul ministru de externe al Austriei, insistă că astfel de abordări sunt înrădăcinate în trecut. Departe de a pune în pericol unitatea europeană, Austria a consolidat-o, a susținut el într-un interviu recent.

„De la 24 februarie anul trecut, atât cancelarul Nehammer, cât și eu am arătat foarte clar care este poziția acestei țări și care este poziția guvernului nostru”, a declarat Schallenberg. „Pentru o țară precum Austria, o țară mică, dependentă de exporturi, situată în centrul continentului european, este esențial ca dreptul internațional și principiul pacta sunt servanda să fie respectate”, făcând referire la dictonul latin care înseamnă „acordurile trebuie respectate”.
[Only registered and activated users can see links. Click Here To Register...]


Comentariu:
Parca ei ziceau ca Romania nu e pregatita sa intre in schengen ?